CRUCEA Anul acesta, gerul Bobotezei a fãcut ca frumoasele cruci de gheatã, cele care dau un farmec special sãrbãtorii crestine “Botezul Domnului“, sã “rãsarã“ iarãsi în curtea marii majoritãti a bisericilor din Husi, dar si din satele învecinate. Se asteaptã ca astãzi, mii de credinciosi sã pãseascã pragurile lãcaselor de cult, pentru a-si lua acasã agheasma binefãcãtoare!
Ca în fiecare an, în curtea Episcopiei Husilor crucea de gheatã a fost asezatã lângã statuia Ctitorului, voievodul Stefan cel Mare, iar multi huseni încã de asearã au mers sã o vadã. Slujitorii lãcasului au pregãtit din timp butoaiele cu apã ce urmeazã a fi sfintitã, pentru cã, de obicei, de la Catedrala Episcopalã cu Hramul Apostolilor Petru si Pavel, vin cei mai multi locuitori ai Husului, dar si credinciosi din comune învecinate (precum Duda Epureni sau Tãtãrãni), sã ia sfânta agheasmã. “De Boboteazã are loc sfintirea apei, în timpul slujbei de Iordan. Pregãtirea acestui moment se face si astãzi, cu multã atentie, în fiecare comunitate. Pentru acest moment se aduce apa, care se pune în vase mari de lemn si, tot acum, se “taie“ o cruce mare de gheatã. În jurul acestei cruci care se aflã în curtea bisericii, se desfãsoarã întreg ceremonialul religios. La el participã toatã suflarea comunitãtii. Este o slujbã frumoasã, de mare intensitate spiritualã. Se slãveste Iordanul, care a fãcut cu binecuvântarea Bunului Dumnezeu, curãtirea de pãcat a fiintei umane; se slãveste apa, vitalã pentru oameni. Boboteaza este una dintre cele mai pline de simboluri si credinte populare praznice crestine“, explicã teologul Ioan Deleanu.
Si catolicii sãrbãtoresc Ziua Bobotezei!
Astãzi, si comunitatea catolicã de la Husi, una dintre cele mai mari din întreaga Moldovã, sãrbãtoreste Boboteaza. Si în cele douã biserici locale de rit catolic, “Sfânta Maria“ si “Sfântul Anton“, husenii vor merge pentru a primi apa sfintitã. La ei, prin traditie, nu se fac cruci de gheatã, asa cum e la ortodocsi, însã însemnãtatea sãrbãtorii este la fel de mare. “Apa sfintitã trebuie gustatã la vremea rugãciunii. Apa sfintitã din ziua Bobotezei nu se stricã, nu se schimbã la gust si ajutã, alãturi de o rugãciune sincerã, sufletul sã se vindece, bineînteles, dacã omul credincios crede cu tãrie în puterea ei“, spun preotii catolici.
Practici populare demult uitate!
Boboteaza cumuleazã elemente specifice de reînnoire a timpului calendaristic, la riturile crestine adãugându-se practici populare de purificare a spatiului si de alungare a spiritelor malefice. Purificarea aerului se fãcea, cândva, prin focuri, în cadrul unui obicei numit Ardeasca. Aceastã manifestare avea loc imediat dupã sfintirea apei, când tinerii se retrãgeau pe locuri mai înalte, având asupra lor cãrbuni aprinsi pentru a aprinde focurile de Boboteazã. Rugul era fãcut din vreascuri uscate, strânse de feciori cu o zi înainte. Tinerii cântau si dansau în jurul focului, sãreau peste foc atunci când acesta se mai potolea, în credinta cã vor fi feriti, astfel, de boli si de pãcate.
sursa: adevarul de vaslui
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu