sâmbătă, noiembrie 29, 2008

ITM Vaslui încã nu a gãsit vinovatii în cazul mortii huseanului Mazdrag

RÃBDARE Cel putin o sãptãmânã va mai dura finalizarea dosarului întocmit de reprezentantii Inspectoratului Teritorial de Muncã (ITM) Vaslui pentru cercetarea conditiilor în care s-a produs accidentul a cãrei victimã a fost huseanul Jan Mazdrag. De abia atunci, institutia se va putea pronunta asupra cauzelor exacte si asupra numelor celor responsabili de situatie. Conducerea ITM-ului sustine cã dosarul de cercetare a evenimentului tragic, petrecut în urmã cu câteva zile, când un muncitor al SC Goscomloc a murit sub o cantitate mare de pãmânt care a cãzut peste el, în timp ce sãpa o canalizare menajerã, este în lucru, iar strângerea tuturor datelor despre caz încã nu s-a terminat. «Chiar dacã abia la finalul unui dosar de cercetare noi trebuie sã spunem dacã a fost sau nu a fost accident de muncã, putem spune de pe acum cã la Husi a fost într-adevãr accident de muncã. Deocamdatã mai lucrãm la dosar. La final putem spune cine si cât de responsabil a fost de producerea accidentului în care a murit muncitorul Goscomlocului», a declarat Alexandru Lãluci, director ITM Vaslui. Acesta a mai spus cã dosarul trebuie întocmit cu atentie, deoarece el urmeazã a fi trimis spre avizare la Inspectia Muncii, la Bucuresti, iar dacã de acolo lipseste ceva din cerintele prevãzute în Hotãrârea de Guvern numãrul 1425/2006, dosarul este trimis înapoi pentru reanalizare. «Sunt multe de fãcut. Procesul verbal de cercetare trebuie sã continã date despre locul producerii evenimentului, datele de identificare a angajatorului, totul despre angajat si despre contractul de muncã al acestuia, descrierea detaliatã a locului, a situatiei, cu declaratii de la martori. Trebuie vãzut exact ce echipament de muncã s-a folosit, ce împrejurãri au fost. Nu trebuie sã lipseascã poze de la locul tragediei. Noi nu avem voie sã omitem vreun amãnunt, deoarece Inspectia Muncii de la Bucuresti ne trimite dosarul înapoi. Cel mai bine este sã îl trimitem complet, chiar dacã mai dureazã câteva zile. Dupã finalizarea dosarului, vom spune public ce am constatat noi, inspectorii ITM», a declarat directorul ITM Vaslui, Alexandru Lãluci.

Sursa: Adevarul de Vaslui

vineri, noiembrie 28, 2008

CONFRUNTAREA


dan_marian___foto_studio6418.jpgTOT MAI APROAPE Doi luptãtori, un singur învingãtor. Peste mai putin de 48 de ore, zeci de mii de alegãtori din Colegiul Deputat Husi sunt chemati sã decidã care le va fi deputatul pentru urmãtorii 4 ani. Principalii combatanti din Colegiul de deputati Husi, liberalul Marian si pesedistul Cãciulã sunt în fata unui examen decisiv.

Cea mai aprigã luptã electoralã din judet, fãrã îndoialã, este la Husi, unde douã personaje cunoscute în zonã, deputatul Dan Marian (PNL) si afaceristul Aurel Cãciulã (PSD) se înfruntã pentru postul de deputat pentru urmãtorii 4 ani. De o lunã de zile, zona Colegiului de deputati Husi a devenit un adevãrat câmp de luptã „galben-rosu“. O notã proastã pentru PSD, care a înteles sã lupte în „campania de idei si proiecte“, cu sarmale, mici, vin si tarafe de lãutari, lucru specific acestui partid. Nu mai putin adevãrat este si cã, în zona Husi, activistii PSD s-au dat la atacuri barbare asupra materialelor de campanie ale PNL, ceea ce spune multe despre teama pesedistilor fatã de ideea cã ar putea fi învinsi în alegeri. În fata examenului decisiv, cei doi candidati ies în fata electoratului cu „arsenalul“ de promisiuni si... protocoale! În timp ce deputatul Marian vorbeste despre proiecte si finantãri, Aurel Cãciulã îsi continuã „campania de proiecte“, anuntând cã va chema ziaristii si amicii de partid la un chiolhan de pominã, dupã ce va afla cã a câstigat. Unde? La cabana din pãdurea Dobrina, unde Cãciulã a cãrat zeci de masini de asfalt din banii contribuabilor, pentru a evita noroaiele de pe drumul de acces spre vila de protocol.

Dan Marian:

„Am contribuit decisiv la modernizarea Husului“

Rep.: Cum a trecut aceastã campanie peste deputatul Dan Marian, candidatul PNL pentru un nou mandat în colegiul Husi?

Dan Marian: A fost o campanie antrenantã, cu multe bune si rele. Sunt într-o formã maximã, chiar dacã în ultimul an de zile am trecut prin douã campanii electorale, mã refer la cea pentru europarlamentare, dar si la cea pentru presedintia Consiliului Judetean Vaslui. Acum, sunt la final de campanie pentru un nou mandat de deputat, în plinã fortã. Toatã aceastã putere provine de la ambitia mea, de la dorinta mea de a face lucruri minunate pentru municipiul Husi, pentru comunele din zonã.

Rep.: Ati mers prin sate zi de zi. Ce vã spun oamenii? Ce îi nemultumeste cel mai mult?

Dan Marian: În perioada aceasta de patru ani de zile, cât am fost deputat, am fost permanent în mijlocul oamenilor. As putea spune cã problemele sunt aceleasi în fiecare localitate. În primul rând, vorbim de starea drumurilor, care în continuare este una deplorabilã. E vorba, în special, de drumurile sãtesti si comunale. În unele sate e nevoie urgentã de aductiuni de apã, de canalizãri si statii de epurare, dar cred cã de departe, cea mai importantã problemã este nevoie stringentã de locuri de muncã.

„Echipa primar-deputat-senator“, vitalã pentru Husi

Rep.: În ce mod echipa primar-deputat, primar-senator ar trebui sã functioneze si ce se poate face la Husi din acest punct de vedere?

Dan Marian: Acest slogan “echipa primar-deputat-senator“ este initiativa mea si m-as bucura dacã toti candidatii la o functie în Parlamentul României ar prelua acest mesaj si ar întelege cã nimic nu se va putea face dacã între cei trei nu existã coeziune, spirit de echipã si dacã cei trei nu vor lucra timp de patru ani spre binele comunitãtii. Mi se pare absolut normal sã fac o echipã cu senatorul Cristian David, ministrul MIRA, cât si cu fiecare dintre primarii din acest colegiu. În mod deosebit, echipa primar Ioan Ciupilan-deputat Dan Marian-senator Cristian David s-a dovedit a fi una eficientã, chiar dacã facem parte din partide politice diferite. În aceastã campanie, am lãsat deoparte orgoliul ce ne caracterizeazã pe fiecare dintre noi si care provine din sustinerea partidelor politice din care facem parte. E bine pentru huseni cã acest municipiu se modernizeazã. În aceastã varã am pornit proiecte importante. Mã refer aici la reabilitarea, extinderea retelelor de aductiune de apã si canalizare în întreg municipiul Husi, astfel încât, în urmãtorii 2-3 ani de zile nu va exista locuintã care sã nu fie bransatã la sistemul de aductiune cu apã sau la canalizare. E un proiect mare, de 20 milioane de euro. E o mare mândrie pentru mine ca husean sã fac ceva pentru semenii mei.

Rep.: Ati alocat bani pentru Episcopia Husilor, dar si pentru biserica catolicã. Ne puteti spune care a fost gândirea deputatului Dan Marian vizavi de aceastã alocare destul de consistentã, ati fost informat de conducerea Episcopiei de nevoile bisericii?

Dan Marian: Nu e prima datã când ajut Episcopia Husului. Guvernul Tãriceanu, în acesti patru ani de zile, a alocat fonduri substantiale pentru lãcasele de cult, pentru reabilitare sau modernizare. Trebuie spus cã judetul nostru detine în portofoliu un numãr important de mãnãstiri si lãcase de cult, deosebit de frumoase, încãrcate de istorie, care trebuiesc sustinute din punct de vedere financiar. E un proiect pe care l-am initiat cu mult timp în urmã. Si atunci când am luptat pentru sefia CJ, am avut un astfel de punct special adresa acestui domeniu. Alocarea bugetarã care a fost fãcutã nu cu mult timp în urmã, de 8 miliarde de lei vechi pentru Episcopia Husului, cât si de 1 miliard de lei pentru biserica „Sfânta Maria“ din cartierul Corni, constituie parte a unui proiect mai amplu, care îmi apartine si pe care doresc sã îl continui.

Soseaua de centurã, un vis care va deveni realitate

Rep.: Una dintre promisiunile dvs este ca Husul sã aibã o sosea de centurã. Când se va întâmpla acest lucru si care sunt pasii care trebuie parcursi pentru a îndeplini acest obiectiv?

Dan Marian: Întotdeauna evit sã folosesc cuvântul „promisiune“. Întotdeauna îmi asum angajamentul privind anumite proiecte. Unul dintre proiectele cu o însemnãtate deosebitã pentru municipiul Husi este si acesta privind soseaua de centurã. Stim prea bine cã si actualul primar, domnul Ioan Ciupilan, a prezentat în campania sa electoralã acest proiect. Acesta va fi dus la bun sfârsit datoritã implicãrii dlui ministru Cristian David si vreau sã vã spun cã sursa de finantare o constituie Programul Operational Sectorial, Axa Prioritarã Transporturi, prin care se vor folosi fondurile europene, fondurile structurale. În prezent, acest proiect se aflã pe masa de lucru a Guvernului, va fi înaintat cãtre Comisia Europeanã spre aprobare. Eu sunt optimist din acest punct de vedere. Sunt convins cã dacã vom avea în continuare parlamentari care vor sti sã se batã, aceastã sosea de centurã se va realiza. Timpul estimativ este undeva la 4-5 ani.

Rep.: Spuneati cã în cei patru ani de mandat, împreuna cu senatorul Cristian David, ati adus 9.000 de miliarde de lei. Sunteti multumit de modul cum s-au investit acesti bani pânã acum?

Dan Marian: Aceastã sumã, alocatã de Guvernul Tãriceanu în perioada 2005 - 2008, este de trei ori mai mare decât suma alocatã de toate guvernele care s-au perindat la conducerea tãrii în perioada 1990-2004. E o sumã impresionantã, cu care s-au pus în practicã mai multe proiecte. Vorbim de reabilitarea scolilor, a grãdinitelor, dotarea lor. De asemenea, vorbim despre aductiuni de apã, canalizãri, de reabilitarea sau constructia, acolo unde a fost cazul, a podurilor si a podetelor, în special în mediul rural. Vorbim de marele proiect Aquavas, în care e inclus si municipiul Husi, proiectul de reabilitare a sistemelor de apã si canalizare din Vaslui, Bârlad si Negresti în valoare de 57 miliarde de euro. Lista investitiilor ar putea continua. Am putea vorbi si de drumuri, de drumuri judetene, care au fost reabilitate sau sunt în curs de reabilitare. Alte proiecte importante sunt în lucru. As aminti aici aductiunea de apã în comunele Duda Epureni, Drânceni, Stãnilesti, Fãlciu. Pentru acestea si pentru multe altele trebuie sã ne zbatem sã le asigurãm finantarea.

„Candidatii PSD lanseazã promisiuni fãrã acoperire“

Rep: Ce trebuie fãcut în continuare pentru ca aceste localitãti rurale sã creascã, asta pe baza lobby-ului pe care-l puteti face la Bucuresti?

Dan Marian: Judetul Vaslui a avut parlamentari de-ai casei, nãscuti, crescuti si care locuiesc aici încã din 1990. Din pãcate, toti acestia la un loc, au fãcut foarte multe promisiuni în campaniile electorale si nu s-au tinut de cuvânt. Si acum se practicã acelasi lucru, în special din partea candidatilor PSD, oameni care desi nu au habar cu ce se mãnâncã aceastã meserie, as putea spune, se lanseazã în promisiuni fãrã acoperire. Atrag atentia cã eu personal am avut nevoie de cel putin un an si jumãtate pânã sã mã acomodez, sã învãt ce înseamnã aceastã meserie, de parlamentar. Sunt multi deputati si senatori care si-au dorit sã facã ceva pentru judetul lor, dar nu au reusit. Este si o artã care are secretele sale si, din pãcate, nu toti cei care se aflã în aceastã posturã au reusit sã facã ceva. Îmi aduc aminte de spitalul din Husi. În 1991 au demarat lucrãrile de constructie aici. Pânã în 2005, alocãrile au fost insignifiante si erau destinate conservãrii constructiei. În momentul în care împreunã cu ministrul Cristian David am decis sã investim în constructia acestui spital. Sã stiti cã nu a fost usor, dar am gãsit solutiile si în curând vom avea un nou spital municipal, în care s-au investit în ultimii 3 ani în jur de 200 miliarde de lei. Datoritã acestor lucrãri, dar si medicilor competenti de aici, la Husi se vor acorda servicii de calitate.

Rep.: Credeti cã aceastã crizã economicã va lovi grav industria Husului? Ce mãsuri a luat Guvernul Tãriceanu pentru a preîntîmpina o cãdere a economiei? Cât de mult sã se teamã oamenii cã vor rãmâne fãrã locul de muncã?

Dan Marian: Nu stiu dacã în momentul de fatã putem vorbi de o recesiune economicã în România. Trebuie însã sã gãsim metodele de a preveni aparitia acesteia. Avem în municipiul Husi companii private care sunt strâns legate de firme din Italia, în mod special, si mã refer aici la cei care produc în lohn. Cred în continuare cã industria localã se poate dezvolta. În niciun caz nu cred cã trebuie sã ne gândim la aparitia acestui fenomen, somajul, la nivelul municipiului Husi. Existã premisele cã vor apãrea noi locuri de muncã. Sperãm ca investitiile guvernamentale sã creascã, si nu vorbim doar de scoli, drumuri, sosea de centurã, ci si de constructia autostrãzii de pe culoarul IX Paneuropean. Toate acestea vor atrage ca un magnet investitori. Husenii sunt gospodari si vor sã munceascã. Nu putem sã ne punem semne de întrebare cu privire la cãderea economiei municipiului Husi. Eu personal, spre exemplu, am o fabricã de pufuleti, unde la ora actualã avem peste 100 de angajati. Desfacem produsele fabricate în Râsesti, comuna Drânceni, în toata tara. Ca mine sunt multi altii. Se dezvoltã, le creste cifra de afaceri, se angajeazã oameni, se plãtesc salarii. Nimeni nu îsi permite sã nu creascã productivitatea muncii si salariile angajatilor. Oamenii de afaceri de la noi îsi doresc sã aibã companii sãnãtoase, cu fortã de muncã stabilã si calificatã.

Rep.: De ce vã temeti?

Dan Marian: Cu sigurantã, de Dumnezeu. În rest, tot ce mi-am propus sã realizez depinde numai de mine, de modul în care mã comport, de modul în care stiu sã conving locuitorii din Colegiul Husi sã voteze pentru binele tuturor.

caciula.jpgAurel Cãciulã: „Nu am niciun merit în rezultatele la alegeri, e meritul PSD“

Rep: Domnule Cãciulã, am dori sã facem un interviu pe final de campanie, în care sã prezentãm câteva gânduri de-ale dvs, vizavi de colegiul în care candidati.

Aurel Cãciulã: Sã auzim.

Rep: Care sunt cele 10 proiecte ale dvs. pentru Colegiul Husi?

Aurel Cãciulã: Cele 10 proiecte? Da’ nu ati citit nicãieri care sunt cele zece?

Rep: Nu, am fost ocupat cu alte lucruri.

Aurel Cãciulã: Cele zece importante ale lui Cãciulã, nu?

Rep: Da.

Aurel Cãciulã: Deci, primul ar fi cresterea pensiilor la 45% din salariul mediu pe economie. Subventii pentru agriculturã - 1500 de lei la hectar cultivat. Sistem propriu de pensii si asigurãri de boalã pentru lucrãtorii agricoli din zonele necooperativizate. Pentru tineri, 200.000 de locuinte. Alocatia de stat pentru copii - 200 RON pânã la vârsta de 18 ani. Bursa pentru studenti...

Rep: Nu vã supãrati, dar dvs. îmi cititi din oferta nationalã a PSD. Oamenii din zona Husi ar dori sã stie ce veti face pentru ei, dacã veti ajunge deputat.

Aurel Cãciulã: Da? Sã vã spun ale mele. Deci, când vorbim de locuinte vorbim de zece scãri de bloc pentru zona Husi..

Rep: Deci, sustineti cã veti face zece scãri de bloc la Husi?

Aurel Cãciulã: Da, acum patru ani am fãcut 12, acum vrem cel putin zece.

Rep: Pãi, dvs. ati fãcut blocurile ANL, cã asa s-ar întelege din ceea ce spuneti?

Aurel Cãciulã: Eu fãceam parte din PSD, când s-au construit blocurile la Husi.

Rep: Ati avut vreo contributie la acele blocuri?

Aurel Cãciulã: Bineînteles, am fost si eu la Bucuresti cu ceilalti, la negocieri. Banii nu cad asa din cer, trebuie sã-i miste cineva de acolo.

Rep: Sã lãmurim si un alt aspect. Ati afirmat cã aveti merite în asfaltarea strãzilor din Husi, începute acum.

Aurel Cãciulã: Sunt consilier local, ati uitat de asta.

Rep: În ce fel ati contribuit, cã oamenii ar trebui sã fie informati dacã Aurel Cãciulã a intervenit în vreun fel?

Aurel Cãciulã: Deci, când vin niste bani în buget, trebuie aprobat si dirijat spre ceva, da?

Rep: Spuneti doar cã au fost bani în buget, nu? Ati avut vreo contributie, ati ajutat cu ceva la aducerea acestor fonduri?

Aurel Cãciulã: Banii au fost, deci este vorba de acelasi proiect care era în urmã cu 5 ani de zile, s-a tinut licitatia, am mai spus-o de atâtea ori si ati auzit-o.

Amator de limbi strãine

Rep: Ati scris în CV cã stiti patru limbi strãine.

Aurel Cãciulã: Acolo, nu ati citit clar ce scrie. E vorba de patru limbi strãine, dar numai notiuni elementare.

Rep: Dacã vã pun o întrebare în limba englezã, îmi spuneti cum se traduce?

Aurel Cãciulã: Ce sã-mi spuneti, cã nu sunt obligat sã rãspund. Nu vreau sã faceti misto de mine.

Rep: Dar e foarte important ceea ce vreau sã vã întreb...

Aurel Cãciulã: Eu nu consider cã e important, nu vreau sã rãspund la aceastã întrebare.

Rep: Am înteles. Nu vreti sã ne rãspundeti nimic la chestiunea cu limbile strãine.

Aurel Cãciulã: Ce cuvânt vreti? Ia spuneti.

Rep: Am pregãtit o chestiunea simplã: I want to win on Sunday (Vreau sã câstig duminicã, n.n.)

Aurel Cãciulã: Mai spuneti o datã.

Rep: I want to win on Sunday.

Aurel Cãciulã: (se gândeste) Vreau sã câstig duminicã.

Rep: Vedeti, nu era greu.

Aurel Cãciulã: Nu, nu era greu, dar nu sunt la scoalã acum. Stiu din limba englezã, mai stiu si germanã, cã am lucrat în Germania, dar nu stiu literar germana, mai stiu si spaniola si portugheza, suntem latini si se potrivesc una cu alta.

Rep: Chiar stiti sã vorbiti în portughezã?

Aurel Cãciulã: Stiu câteva cuvinte în portughezã. Din spaniolã...

Rep: Unde ati învãtat portugheza?

Aurel Cãciulã: Poate nu stiti cã am lucrat un an în Portugalia. În Portugalia, chiar am avut afaceri.

Rep: Cum vã mai merg afacerile, cu atâta campanie electoralã?

Aurel Cãciulã: De douã luni de zile, nu mai pot sã fac afaceri. Nu are cine le coordona, au mai fost si unele presiuni, asta e situatia.

„Nu e meritul meu, e al PSD“

Rep: Domnule Cãciulã, dacã nu erati la PSD, credeti cã aveati acelasi scor cu care vã lãudati acum?

Aurel Cãciulã: Nu, nu, fãrã doar si poate meritul este al partidului, nu al meu. Cinstit vorbind, meritul principal este al Partidului Social Democrat, nu al lui Aurel Cãciulã.

Rep: Este si meritul dlui Vasile Mihalachi (presedintele Consiliului Judetean, n.n)? Am înteles cã a stat zi de zi pe colegiul dvs.

Aurel Cãciulã: Dl. Mihalachi? Dl. Mihalachi a fost o singurã zi, la care am fost în patru comune când a cântat fanfara, la Arsura, Bunesti si la Lunca Banului (!?, n.n.). În rest, nu-mi amintesc sã fi fost pe aici în altã zi dl. Mihalachi nu-mi amintesc sã fi fost pe colegiul meu. Nu cu mine. Bine, cã ne-am consultat, am vorbit si m-a ajutat. Normal cã este o personalitate, dl. Mihalachi, este presedintele Consiliului Judetean.

Rep: Puteti paria cã veti ajunge deputat, în acest moment? Sunteti atât de sigur?

Aurel Cãciulã: Nu, nu. Stim cã stãm foarte bine, cã mi-am fãcut treaba, la modul serios, dar sã bagi mâna în foc pentru asa ceva, nu e de bãgat.

Rep: Cine o sã-l voteze pe candidatul Aurel Cãciulã? Pensionarii, oamenii de la tarã, cei din municipiul Husi?

Aurel Cãciulã: Trebuie s-o luãm pe cãprãrii. Ce înseamnã partea de la tarã, or sã mã voteze din toate categoriile sociale, inclusiv din învãtãmânt si inginerii.

Rep: De ce spuneti cã inginerii or sã vã voteze?

Aurel Cãciulã: Pentru cã am stat de vorbã cu inginerii, în orice localitate am fost. Multi auziserã de mine, dar trebuiau sã vadã ce si cum, sã vorbeascã cu mine. Dar, eu în precampanie am vorbit cu ei, cu tot ce înseamnã persoane cu studii superioare.

Rep: Când vorbiti de ingineri, la cine vã referiti?

Aurel Cãciulã: Ingineri din agriculturã, din diferite domenii. Am gãsit si multi colegi pe zonã, nu mai vorbesc cã eu sunt din Lunca Banului, de la Otetoaia. La Berezeni, sunt foarte multi care mã cunosc de când mã duceam la liceu, la Bârlad, la Fãlciu e mai greu, care a fost mai departe de Husi, unde în afarã de primar si viceprimar putini mã cunosteau.

„Am pregãtit masã dupã alegeri“

Rep: Pe Husi cum stati? O sã fiti votat sau nu?

Aurel Cãciulã: Pe Husi, garantez cã iau multe voturi. Asa mi-a spus Miticã Buzatu. Vã spun de ce: eu am lucrat la Petal, unde au lucrat 30% din bãrbati înainte de 1989. Am vorbit cu ei, am tinut legãtura, de multe ori îi ajutam cu bani la salarii, de la firmã la firmã, si bãietii nu au uitat.

Rep: Ce veti face prima datã, în momentul în care veti afla cã ati câstigat? Care va fi primul lucru?

Aurel Cãciulã: Primul lucru care-l voi face va fi sã mã duc sã mã odihnesc. A doua zi, la ora 1.00, am întâlnire cu toti prietenii, cei care m-au ajutat în campanie si altii din presã, în Lohan, acolo (la vila de protocol din pãdurea Dobrina, n.n.), am pregãtit camere, masã, e normal sã-i omenesc pe oameni, sã le multumesc, sã-mi cer scuze dacã i-am jignit, stiti cã în campanie te mai enervezi, îti mai iesi din fire si posibil sã fi jignit pe cineva, si pe urmã la treabã. Dacã am sã câstig, plec în concediu o sãptãmânã sau 10 zile, dacã nu câstig o sã stau la Husi, cã o sã creadã oamenii cã am fugit.

„Voi vota pentru modernizarea drumurilor“

Rep.: Vã propun un exercitiu de imaginatie. Este 30 noiembrie, e trecut de ora 8.00, împreunã cu familia si prietenii vã îndreptati cãtre sectia de votare. Pentru ce anume veti vota?

Dan Marian: Voi vota pentru modernizarea drumurilor, voi vota pentru aductiuni de apã si canalizãri, voi vota pentru gazul metan, voi vota pentru atragerea investitiilor guvernamentale si private, voi vota pentru crearea de locuri de muncã sigure si bine plãtite. Voi vota pentru modernizarea mãnãstirilor si lãcaselor de cult, voi vota pentru o viatã mai bunã pe care trebuie sã o asigurãm si persoanelor în vârstã, voi vota pentru constructia unui sediu al Asociatiei Pensionarilor Husi care sã gãzduiascã si un oficiu local al Casei de Pensii, voi vota pentru grãdinite si scoli. Voi vota pentru continuarea acestei mari investitii privind constructia spitalului municipal din Husi, voi vota pentru continuarea lucrãrilor la campusul scolar de la liceul Cuza Vodã, voi vota pentru viitorul nostru si al copiilor nostri. Ar fi bine ca cetãtenii care se vor prezenta la vot pe 30 noiembrie, sã punã stampila pe candidat, nu pe partid. Dupã patru ani de guvernare liberalã în care s-au adus investitii de peste 9.000 miliarde de lei vechi, mai sunt cetãteni nostalgici dupã perioada demult apusã a comunismului. Am încredere cã oamenii vor vota cu persoanele tinere, ambitioase, cu experientã în chestiunile administrative, nu neaparat politice. Pe 30 noiembrie, îmi doresc foarte mult, sã fie votat omul, nu partidul.

„Am trimis salariatii în concediu plãtit“

Rep: Vã sperie criza economicã?

Aurel Cãciulã: Criza nu mã sperie, pentru cã sunt pregãtit. Sunt pregãtit, am fonduri proprii, mã sperii pentru oamenii de rând. La mine e problema cã, cum-necum, o sã reduc activitatea dacã e nevoie. Dar, sper sã nu fie nevoie.

Rep: Vã trimiteti salariatii acasã?

Aurel Cãciulã: Deocamdatã, i-am dat în concediu plãtit, pânã termin campania si o sã vãd cum fac, dupã 1 decembrie. Vorbim de sectoare: de mobilã, de constructii, de aluminiu. Nu am trimis pe nimeni în somaj tehnic, eu am trimis în concediu de odihnã cam 10 persoane, iar ceilalti i-am folosit la lipit afise, bannere, la alte minuni, ca sã câstige mai usor, adicã sã-i am cumva sub control.

Dan Marian

Puncte slabe - este un om dintr-o bucatã si nu-si menajeazã niciodatã adversarii politici în bãtãlia electoralã. Din aceastã perspectivã nu a reusit niciodatã sã facã întelegeri în negocierile politice. Acest lucru s-a vãzut în varã, când desi a obtinut al doilea scor la presedentia Consiliului Judetean, nu a reusit sã obtinã postul de vicepresedinte. Atunci i s-a reprosat de cãtre cei de la PSD, cã nu i-a menajat în campanie.

Puncte tari - a obtinut finantãri-record pentru zona Husi, demonstrând abilitate în negocierea fondurilor de la Guvern, a obtinut rezultate foarte bune la alegerile din varã, cu un numãr record de primari alesi în cele douã tururi de scrutin si este printre putinii politicieni nealiniati.

Aurel Cãciulã

Puncte slabe - numele afaceristului husean este legat de o serie de scandaluri cu fonduri publice, este un om care pozeazã în intelectual, fiindu-i rusine cu trecutul sãu de strungar de la Petal. Dupã Revolutie s-a lansat în afaceri, dar a esuat cu productia, întorcându-se din nou la comert. Dupã ce si-a cumpãrat o diploma de studii superioare, acum incearcã marea cu degetul si vrea sã obtinã de la Chisinãu diploma de doctor în economie, pentru a se autointitula „dom’ profesor“. Mergând mai departe cu supraaprecierile despre propria sa persoana, Aurel Cãciulã încearcã sã-si atribuie toate realizarile Husului, de la gaz metan pânã la construirea de blocuri ANL si asfaltarea drumului european. Argumentul sãu e hilar. Spune cã a fost consilier local când s-au realizat aceste proiecte si cã este de la PSD. Ca om de afaceri a fost perspicace, acumulând o avere impresionantã -terenuri si imobile- folosindu-se de functia de consilier local. În perioada cât a fost Stafie primar, afacerile sale au înflorit.

Puncte tari - Are bani, nu se lasã usor doborât de greutãti, nu are scrupule si se foloseste de orice ca sã ajungã în vârf. Îsi doreste cu orice pret sã ajungã un lider politic.

Sursa: Adevarul de Vaslui

Concesionãri într-o veselie la Husi


liviu_iacob.jpgCOMICI Sedintã veselã ieri, la Consiliul Local Husi, unde pe parcursul a douã ore consilierii locali au avut de discutat 29 proiecte de hotãrâre, concesionãri si închirieri de teren intravilan, în marea lor majoritate. Cum edilul Iacob a pãrut mai animat ca oricãnd, sedinta a cãpãtat, datoritã interventiilor insistente ale acestuia, o notã «de suetã», dupã cum a sesizat însãsi presedinta întrunirii, Georgeta Giosu.

HAZLIU Proiectele de hotãrâre care vizezã închirieri si concesionãri de terenuri intravilane au devenit subiecte destul de.. amuzante pentru alesii huseni, de vreme ce ultima sedintã de Consiliu Local, desfãsuratã ieri, în sala mare a Primãriei, a stat sub semnul ilaritãtii. Edilii s-au tachinat unii pe altii pe tema alegerilor de duminicã, a convingerilor politice, s-au distrat la remarcile unora si la replicile altora, votând repede toate proiectele de hotãrâre. Cel care si-a dat în petec la aceastã întrunire a fost consilierul Iacob Liviu, care, la orice proiect initiat de executiv, ridica grãbit mâna sã facã un comentariu. «Aici nu e bine formulat... Aici nu e corect si nu e logic formulat», a intervenit edilul, pe tonuri comice, tachinând astfel executivul, care nu prea i-a gustat glumele. “Domnule conslier Iacob, eu cred cã dumneavoastrã cam cãutati nod în papurã, asa cred eu. Ba nu vã place cum e enuntul acela, ba nu vã place exprimarea aceea, dar ce se întântâmplã?! Vã rog sã nu transformati sedinta înr-o suetã», a cerut, vehement, presedinta de sedintã, profesoara Giosu.

«Smecheriile s-au fãcut în mandatul trecut»

REPLICI Când a vrut sã devinã serios, lãsându-se de glume, Iacob a început sã spunã «prostii»! “Eu cred cã modul în care ati enuntat acest proiect de hotãrâre este unul cu subînteles. Îi concesionati acestuia, desi aici în Consiliu Local, noi am decis sã nu mai dãm pãmânt pe degeaba nimãnui. Noi trebuie sã analizãm. Eu cred cã aici e o smecherie la mijloc“, a spus Iacob, aluziv. Primarul Ciupilan nu l-a rãbdat si s-a rãstit la alesul excesiv de bine dispus: “Domnule Iacob, vorbiti prostii. Cititi materialul si nu vorbiti aiurea. Smecheriile sunt în mandatul trecut, dacã le cãutãm, când erati la putere. Acum nu se mai fac smecherii“, a spus Jan Ciupilan. Spre surpinderea tutoror, Iacob si-a cerut scuze si a spus cã îsi retrage cuvântul «smecherie». Pânã la urmã, s-au votat majoritatea proiectelor, în finalul întâlnirii, primarul Ciupilan adresând o invitatie tuturor conslierilor locali de a fi prezenti pe 1 Decembrie în Parcul Rodina, pentru a participa la evenimentele Zilei Nationale.

Sursa: Adevarul de Vaslui

miercuri, noiembrie 26, 2008

Dosarul “Lotul Albita” ajunge la Curtea Constitutionalã



Dosarul de coruptie al celor patru membri ai lotului Albita - Ghitã Berbece, Vasile Rodideal, Ionut Bogdan Radu si Nicu Cercel - a fost suspendat, ieri, de Curtea de Apel Iasi pentru o scurtã perioadã si a fost trimis la Curtea Constitutionalã. Aparatorii primilor trei inculpati au formulat exceptii, invocând ilegalitatea prelungirii mandatelor preventive de arestare. Ei sustin cã ultima prelungire a arestãrii ar fi fost efectuatã cu încãlcarea prevederilor legii, respectiv dupã expirarea termenului legal. Cu sprijinul apãrãtorilor lor, Berbece, Rodideal si Radu au formulat recurs împotriva prelungirii arestãrii preventive dispuse în cursul urmãririi penale.
Vasile Rodideal, Ionut Bogdan Radu, Ghitã Berbece si Nicu Cercel sunt acuzati de facilitarea transportului de tigãri de contrabandã la granitã. Potrivit anchetatorilor, în perioada februarie - iulie 2008, în mai multe rânduri, acestia au instigat direct sau mediat alte persoane (soferii de pe mijloacele de transport) pentru ca ei sã introducã în România importante cantitãti de tigãri, ascunse printre alte mãrfuri, pentru care la Autoritatea Vamalã se prezentau documente comerciale si de transport care se refereau doar la bunurile în care tigãrile erau disimulate. În acest fel, cei patru urmãreau obtinerea unui folos material în detrimentul bugetului de stat, constând în valoarea accizelor ce s-ar fi datorat dacã tigãrile erau introduse legal, prejudiciul cauzat astfel fiind de peste un milion de euro.

Sursa: Obiectiv de Vaslui

Cupa Moldovei la ju-jutsu si-a desemnat câstigatorii

Duminica, la Casa de Cultura „George Tutoveanu“, din Bârlad, au avut loc, în organizarea Clubului „Alone Tiger“, cu sprijinul institutiei sus amintite, întrecerile din cadrul Cupei Moldovei la jujutsu. La competitie au fost prezenti circa 40 de concurent i de la cluburi din Iasi, Bârlad, Husi si Vaslui. Dintre acestia s-au remarcat în special Raul Bârca, Valentin Dediu, Mihai Carare, Razvan Cheptanaru, Alexandru Cara- midaru, Ciprian Carare, Calin Ciubotariu, Stefania Padurariu, Razvan Nica (din Vaslui), Gigi Vama, Daniel Alexandru, Florin Alexandru, Simona Marchidan, George Badac, Catalin Turcu, Bogdan Botoi, Alexandru Prajescu, Cezar Nechifor, Adrian Hârtan, Sebastian Tazlaoanu, Bogdan Smântâna, Iustinian Galan (din Bârlad), Tudor Antohi (din Husi) si Vlad Gheorghe (din Iasi). Concursul s-a desfas urat în cadrul manifestarilor prilejuite de actiunea la nivel national derulata sub genericul „Sport contra drog“. „Turneul a reprezentat o reusita din toate punctele de vedere. Nu au fost incidente, competitorii dând dovada de un desavârsit spirit de fairplay. Îmi pare rau pentru faptul ca celelalte doua cluburi bârladene nu au raspuns invitatiei noastre, asa cum ar fi fost normal. Era spre binele lor, deorece îsi puteau verifica sportivii în compania unora dintre cei mai buni practicanti de ju-jutsu din tara“, ne-a declarat arbitrul întrecerilor, sensei Constantin Iacob, centura neagra 5 dan. El a tinut sa multumeasca celor care i-au sprijinit în organizarea concursului. Acelas i lucru l-a facut Mihaela Iacob, presedintele Clubului Alone Tiger Vaslui. „Multumesc celor care ne-au fost aproape la buna desfasurare a competitiei: Adrian Solomon, viceprimar de Bârlad, cu ajutorul caruia am putut oferi cadouri tuturor participant ilor, si lui Virgil Giusca, directorul Casei de Cultura, care au fost si sunt mereu aproape de sportul bârladean. Adresez multumiri arbitrilor Elena Ariton, centura neagra 2 dan si Florian Gugu, centura neagra 1 dan, precum si instructorilor Gheorghe Vama si Daniel Alexandru, cei care au ridicat publicul în picioare, în urma demonstratiei facute“.

Sursa: Monitorul de Vaslui

Turism la Husi

Putem spune ca turismul husean se afla la inceputuri si este strans legat de traditia cultivarii vitei de vie de catre majoritatea locuitorilor, rezultand de aici oportunitatea de a petrece un sejur de vis in in gospodaria unor podgoreni. Acet sejur va ofera posibilitatea de participare activa la intreagul "ritual" (pregatirea butoaielor, cules, zdrobit, tras manual la teasc, etc.) de obtinere a vinurilor in conditii naturale, de degustare a unor vinuri de casa si a mancarurilor traditionale moldovenesti si chiar sa invatati cantul si dansul autentic muldovenesc impreuna cu maestrii Valerica Petraru si Virginel Solomon..

Vinuri alese specifice zonei (Busuioaca de Bohotin - Husi, Zghihara, Feteasca Alba, Feteasca Regala, Aligote, Muscat otonel, Feteasca neagra, etc) pot fi degustate intr-un cadru deosebit inconjurat de vii, la vinoteca Grupului Scolar Agricol "Dimitrie Cantemir". Pe langa aceasta forma de turism, in ultimii ani a luat amploare si turismul religios - pelerinajul, Episcopia Husilor fiind lacasul unde se afla moastele sfintei Chiriachi protectoarea urbei. "Castelul dintre vii" si Hotelul "Cantemir" isi pun la dispozitie serviciile celor dornici sa poposeasca in targul Husilor.

Foarte aproape de Husi, in satul Averesti poata fi vizitata vechea crama boiereasca unde pot fi degustate vinuri specifice zonei.

Sursa: husi.ro

LUPTA PENTRU PLAY-OFF

DUEL... Ultimele zece etape ale ligii a IV-a vor avea loc la începutul lunii martie. Luptã strânsã în toate cele trei serii pentru obtinerea celor douã locuri care duc la play-off-ul campionatului judetean.

Odatã cu amânarea campionatului judetean de fotbal echipele aflate în lupta pentru accederea la play-off îsi fac calculele în ceea ce priveste sansele lor. În seria întâi lupta se dã între trei echipe, Autorom Pãdureni, FCM Husi si Dinamo Ari Râsesti. Echipa din Pãdureni a luat un avans de sase puncte în fata celorlalte douã candidate, cu mentiunea cã cei de la Dinamo Râsesti au un meci în minus. În seria a II-a satelitul Vasluiului conduce cu 31 de puncte, dar mai are de jucat douã meciuri oarecum dificile cu Vitis Suletea si Haiducii, meciuri care au fost amânate din diverse motive. Multim Perieni a învins pe teren propriu pe Haiducii Vaslui cu scorul de 5-1, desi initial se hotãrâse ca meciul sã fie câstigat la masa verde de oaspeti, din cauza lipsei organului de ordine. Decizia ulterior s-a schimbat, astfel cei din Perieni s-au apropiat la doar douã puncte de un loc care îi calificã la play-off, cu mentiunea cã acestia au douã meciuri în plus fatã de Haiducii. Cum multe echipe si-au amânat meciurile care au avut joia trecutã, cei de la Avântul Zãpodeni au jucat si au învins la Codãesti, iar acestia se apropie la cinci puncte de pozitia a doua. În seria a III-a lupta se duce între patru echipe, Flacãra Muntenii de Sus, Viitorul Negresti, FC Gârceni si Avântul Zãpodeni. De departe cea mai echilibratã serie este a III-a acolo unde nu mai putin de patru echipe se luptã pentru cele douã locuri care duc la play-off.

Sursa: adevarul de vaslui


Doamnele lui Bichinet s-au ars în campania electoralã

POLITICÃ, FRATE! Campanie grea pentru doamnele care s-au avântat, fãrã retineri, în lupta electoralã de pe teritoriul Vasluiului! Ultimele douã zile au adus noutãti nedorite despre problemele cu care se confruntã pe teren douã dintre « amazoanele» din politicã, întâmplãtor, ambele membre PRM.

Dacã arhitecta Casei Poporului, candidatã în Colegiul Murgeni, a avut parte de un afront pe fatã din partea irascibilului primar de Hoceni, Vasile Tabãrã, avocata din Husi, Tudora Veselu, s-a pomenit, la Murgeni, cu telefonul mobil.. dispãrut. Firesc, i s-a cerut opinia vis a vis de cele întâmplate liderului vasluian al partidului, Corneliu Bichinet, care a avut reactii diferite pentru fiecare caz în parte: dacã la Hoceni s-a implicat direct Vadim Tudor, cu care «sã pofteascã Tabãrã sã se confrunte», pentru cazul « Murgeni», Bichinet a fãcut un comentariu cu nunatã de.. sfat bãtrânesc: “Ce sã spun eu?! Când cineva are un telefon mobil asupra sa, persoana trebuie sã aibã multã grijã de el. Fie cã este el candidat PRM sau simplu cetãtean».

DIVERGENTE Bãtãlia de la Vaslui pentru functiile parlamentare nu se dovedeste deloc usoarã nici mãcar pentru doamnele ce candideazã în colegiile locale. Ieri a fost ziua în care opinia publicã a aflat despre problemele a douã dintre femeile politice înscrise în competitia “uninominalului“. Cel mai rãsunãtor caz a fost cel al Ancãi Petrescu, ce candideazã în Colegiul Murgeni. Chiar dacã este cunoscutã si se bucurã de apreciere la nivel national, pentru cã a proiectat Casa Poporului, arhitecta Petrescu nu a fost menajatã deloc de nãbãdãiosul primar al Hocenilor, Vasile Tabãrã, în comuna cãruia, aceasta s-a gândit sã se ducã sã îsi facã propagandã. Cum-necum, între cei doi a pornit scandalul! Motivul? Disparitia misterioasã a unei serii de materiale electorale, dar si distrugerea unor afise, toate apartinând candidatei Petrescu. Nervi, reclamatii si apel la civilizatie, din partea doamnei Anca, dar si înjurãturi si bãtãi cu pumnul în piept din partea domnului Vasile, devenit principal suspect în cazul «grosolãniei» petrecute la Hoceni! Firesc, confruntarea directã dintre candidatã si primar, i-a rãpit acesteia timp pretios rezervat discutiilor principiale cu electorii, însã tot rãul spre bine: vestea scandalului a ajuns la urechile lui Vadim Tudor, care i-a dat, de la Bucuresti, o importantã mânã de ajutor doamnei de la PRM: i-a transmis public lui Tabãrã si unui cumnat politist, cã «îi va bate cap în cap», când va ajunge la Vaslui! Sigur, vorbele sefului de la Bucuresti, desi (se sperã !) destul de metaforice, s-au vrut mobilizatoare pentru candidatã, însã aceasta tot a mai rãmas cu impresia certã cã e ceva periculos la mijloc: „Mie mi se pare cã PSD a revenit în fortã la starea lui de partid-stat, ceea ce este foarte, foarte periculos“, a concluzionat candidata. Vis a vis de acest caz, liderul vasluian Bichinet a avut o reactie retinutã: «La Hoceni, stiu despre ce este vorba si nu o sã dau si eu amploare cazului, din moment ce incidentele de acolo sunt instrumentate de cãtre seful Politiei Române, ministrul de Interne, dar si de seful partidului meu, Corneliu Vadim Tudor. Sunt convins cã se va face luminã si vinovatii vor da socotealã », a fost de pãrere Corneliu Bichinet.

«Când cineva are un telefon mobil asupra sa, persoana trebuie sã aibã multã grijã de el »

Mai putin mediatizat, dar cu destule efecte emotionale a fost si cazul avocatei Tudora Veselu. Doamna candidat a avut de-a face cu un electorat mai linistit la Murgeni decât cel al colegei Anca Petrescu la Hoceni, însã chiar si asa, de o pãtanie tot a avut parte. Telefonul mobil pe care a dat destui bani i-a fost sustras de… nu se stie ce persoane! Firesc, candidata a luat în calcul toate ipotezele: nu este exclus ca hotii sã fie din tabãra adversã, din rândul opozantilor, care sã fi premeditat acest gest, tocmai pentru demoralizarea candidatei! Dacã anume asa au stat lucrurile, Tudora Veselu îi anuntã pe aceastã cale cã nu s-a supãrat deloc si cã încrederea sa în oameni, inclusiv în alegãtorii de la Murgeni, este aceeasi, ca si înainte de disparitia telefonului. Dacã în cazul „Anca Petrescu“, Bichinet a lãsat rezolvãrile în seama liderului Vadim Tudor de la Bucuresti, comentariu legat de incidentul de la Murgeni a fost pe cât de scurt, pe atât de… plin de învãtãminte pentru toatã lumea: „Nu spun decât cã, atunci când cineva are un telefon mobil asupra sa, persoana trebuie sã aibã multã grijã de el. Fie cã este el candidat PRM sau simplu cetãtean“.

Sursa: adevarul de vaslui

Când edilii se ceartã, pestii mor!


giga_Slabu__langa_iaz.jpgFÃRÃ MILÃ! La începutul acestei sãptãmâni persoane încã neidentificate au dat drumul apei din iazul Mândresti, comuna Bunesti Averesti, iar, în lipsa cantitãtii suficiente de oxigen, o parte din populatia piscicolã a murit, iar pestii încã vii, zbãtându-se în putina apã rãmasã.

Cazul a intrat imediat în atentia politistilor, care au deschis o anchetã. Culmea, paguba a stârnit un scandal între actualii sefi ai Primãriei locale si fostul edil-sef al comunei Bunesti Averesti. În timp ce ex-primarul Gicã Slabu sustine cã iazul îi apartine, printr-un contract de arendã, iar pestii reprezintã «munca sa de 5 ani de zile» risipitã acum, actulii sefi ai Primãriei afirmã cã iazul apartine comunei, iar Slabu l-a detinut abuziv. Acuzatiile privind «atacul» de ieri dimineatã asupra iazului sunt reciproce, însã Gicã Slabu sustine cã vrea sã ducã disputa.. în fata instantei.

ACUZE O multime de pesti din iazul Mândresti au murit, iar altii încã se zbat în mâl, dupã ce cineva a dat drumul apei. Iazul, cel putin în conformitate cu un act de arendã (nr. 4/12.02.2002) apartine fostului edil sef al comunei Bunesti-Avresti, care sustine cã a investit o multime de bani în anii cât l-a stãpânit, pentru a spori aceastã populatie piscicolã. Din 2008 însã, când sefia Primãriei a fosat schimbatã, Slabu sustine cã actualii alesi au vrut cu orice pret sã îi ia iazul înapoi. Nereusind prin alte metode, acesta crede cã i-au dat drumul «miseleste» la apa din iaz, pentru ca pestele lui sã moarã si el sã sufere o pagubã însemnatã. «În urmã cu o aproape o lunã, au dat o hotãrâre de Consiliu Local prin care mi-au anulat contractul de arendã, spunând cã trebuie sã îmi iau pestele, cã ei îsi vor iazul înapoi. Pestele nu îl poti lua oricum, dar eu am fãcut o cerere la Primãrie, la care nimeni nu mi-a rãspuns de vreo 30 de zile. Am înteles cã vor iazul, dar trebuia sã mã fi lãsat sã îl iau eu, cã e munca mea. Nu sã îsi batã joc. Sunt criminali cei care se rãzboiesc cu mine, dar omoarã bietul peste“, a declarat fostul primar Slabu. Gicã Slabu sustine cã a investit multi bani în popularea iazului cu pesti, putând dovedi acest aspect printr-o serie de facturi. Slabu este convins cã actuala conducere a Primãriei Bunesti Averesti este în spatele « întregii afaceri» penale, însã deocamdatã, nu a prezentat vreo dovadã în sustinerea ipotezei sale. «Astept ca Politia sã îsi facã datoria si sã îi gãseascã pe responsabili, desi eu stiu cine-s“, a mai spus fostul primar.

viceprimarul_Agripina.jpgActualii sefi de comunã îl cred pe fostul primar, vinovat!

REPLICI De partea cealaltã, reprezentantii Primãriei sustin cã, în fapt, lucrurile stau total invers. Conducerea Primãriei îl suspecteazã, de fapt, pe Gicã Slabu cã si-a dat singur drumul la iaz, dar aruncã acum vina pe primar si viceprimar. «Problema este urmãtoarea: domnul Slabu, împreunã cu o gãsculitã de oameni a dat drumul la iaz. Asta este a patra sau a cincea oarã când dã drumul la iaz. Iazul nu este al dumnealui, ci este în patrimoniul Consiliului Local din 2001, avem hârtii care dovedesc asta. Este adevãrat cã el, cât a fost primar, a lansat ideea cã iazul este concesionat de sotia dânsului, dar nu este adevãrat, fapt arãtat de hârtiile pe carte le avem la Primãrie. Noi i-am cerut sã îsi ia pestele într-un anumit timp, dar el uitati ce a fãcut», a declarat viceprimarul Agripina, prezent la fata locului, împreunã cu actualul primar al Bunesti Averestiului, Vasile Taragan.

Gicã Slabu are martori!

«Este inadmisibil ca ei sã facã asemnea acuzatii. Cum sã îmi distrug eu munca mea de atâtia ani. Am bãgat bani în pestele din iaz, ca acum sã fac un dezastru din tot ce am muncit? Nu se poate ca adevãratii vinovati sã nu iasã la ivealã. Eu nu am mai fost aici de vineri dupã amiazã. Azi (ieri, n.r) am fost anuntat de ceea ce s-a întâmplat. Politia sã îsi facã datoria, pentru cã eu merg pânã în pânzele albe sã îmi fac dreptate“, a “amenintat“ fostul primar, Gicã Slabu.

Sursa: adevarul de vaslui


marți, noiembrie 25, 2008

Electoratul i-a furat telefonul candidatei Tudora Veselu


tudora_veselu___murgeni__1_.jpgPÃTANIE... ELECTORALÃ S-a dus la Murgeni pentru a-i vorbit electoratului local despre proiecte europene, sansa la o educatie mai bunã si despre modalitãti de civilizare a zonei, însã, dupã ce a încercat sã fie... cât mai aproape de alegãtorii strânsi grãmadã sã o asculte, a constatat cã telefonul mobil personal i-a dispãrut! I s-a întâmplat în urmã cu douã zile candidatei Tudora Veselu, aspirantã la un fotoliu de senator în Colegiul 2 Husi - Murgeni, cea care acum, a anuntat cã oferã o recompensã de 1000 de lei celui care va putea sã îi înapoieze bunul dispãrut.

Candidata Tudora Veselu este unul dintre aspirantii la functii parlamentare care nu s-a sfiit sã strãbatã fiecare localitate a Colegiului în care doreste sã fie votat. A vrut sã aibã mai multe vizite inclusiv în orasul Murgeni, acolo unde stie cã este nevoie de multi bani pentru îmbunãtãtirea vietii localnicilor, dar si de proiecte viabile pentru reducerea infractionalitãtii. „Vreau sã mã apropii de acesti oameni, iar ei sã mã perceapã ca pe un candidat care este sincer cu ei si le vrea binele. Eu cred cã avem solutii pentru Murgeni, pentru reducerea infractionalitãtii, pentru eradicarea sãrãciei“, a anuntat înainte de aceastã vizitã, candidata din partea PRM. Ajunsã la Murgeni, împreunã cu staff-ul de campanie, avocata Veselu a vrut sã îsi punã în aplicare metoda proprie de convingere a electoratului. La Murgeni a ajuns în jurul orei 10, 00. S-a dat jos din masinã si a început sã le vorbeascã localnicilor despre planurile sale ca viitor senator. Oamenii pãreau cã o ascultã si asta, spune avocata Veselu, a bucurat-o foarte mult. Dupã aproape 2 ore de discutii însã, când a vrut sã se suie în masinã, a constatat urmãtorul fapt: telefonul mobil, de 1800 de lei, la care candidata tinea în mod deosebit, dispãruse ca prin farmec! „Nu-mi venea sã cred. Vorbisem cu oamenii si îl aveam în buzunar. Stiu sigur. Nu m-am miscat din loc si nu aveam unde sã îl pierd. Era un telefon scump. Cam 1800 de lei. Pentru mine aceastã sumã este destul de mare, ca pentru fiecare om. Era un telefon personal, în care aveam tot felul de date, numere de telefon, etc.. Cine si-a pierdut vreodatã telefonul, mã întelege“, a declarat Tudora Veselu. Candidata nu dã vina pe nimeni, ci recunoaste cã metoda proprie de „apropiere cât mai mult“ de sufletul alegãtorilor, nu functioneazã cu succes întotdeuna. „Cel putin la Murgeni, mi-a dispãrut telefonul. Nu acuz pe nimeni, dar atât de rãu îmi pare, cã aceluia care mi-l aduce, îi dau pe loc 10 milioane de lei“, a anuntat Veselu.

La Murgeni i s-a „confiscat“ telefonul, însã la Mãlusteni a fost primitã cu flori!

REPLICÃ Candidata Tudora Veselu sustine cã aceastã situatie a fost una cu totul izolatã, pe care a trãit-o în timpul campaniei prin comune si cele douã orase. „S-a întâmplat, asta este. Nu sunt supãratã pe Murgeni. Din contra. Mi-am dat seama cã în sensul acesta trebuie sã lupt. Sã reducem infractionalitatea de acolo, sã facem ceva pentru acei copii, care nu trebuie sã mai ia exemple negative de la cei mari. În alte zone a fost frumos. Cum ar fi la Mãlusteni! Am fost foarte impresionatã. Acolo vreo 30 de copilasi m-au asteptat cu flori. Cred cã sunt singurul candidat la aceste alegeri din Vaslui, asteptat cu flori. Iar asta mã bucurã si mã motiveazã“, a declarat Tudora Veselu.

Sursa: Adevarul de Vaslui

luni, noiembrie 24, 2008

Razie în discotecile din mediul rural

În noaptea de sâmbãtã spre duminicã, politia Husi, împreunã cu D.P.I.R. si jandarmi huseni au organizat o amplã actiune pentru depistarea persoanelor care tulburã linistea si ordinea publicã, prevenirea si combaterea faptelor cu violentã, precum si a faptelor care pun în pericol siguranta traficului rutier. Au fost vizate comunele Lunca Banului, Stãnilesti, Duda Epureni si Drânceni si s-au verificat modul de organizare a discotecilor dar au fost aplicate si sanctiuni împotriva celor care tulburau ordinea publicã. De asemenea, a fost identificat Ion M., de 35 de ani, din satul Scoposeni, judetul Iasi, ce conducea un autoturism sub influenta bãuturilor alcoolice. În urma testãrii cu alcooltestul a rezultat o alcoolemie de 0,59 mg/l alcool pur în aerul expirat. În acceasi noapte, a fost identificat Vlad-Nicusor G., de 19 ani, din Husi, ce conducea autoturismul personal sub influenta bãuturilor alcoolice, iar rezultatul testului cu alcooltestul a fost de 0,65 mg/l alcool pur în aerul expirat. Ambii conducãtori auto au fost condusi la spital pentru recoltarea de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.

Sursa: Adevarul de Vaslui

Nu vrea sã plãteascã pensia alimentarã!


mama_copilului_.jpgAJUTOR O mamã în vârstã de 30 de ani le cere politistilor din comuna Bunesti Averesti, sã îl convingã pe tatãl copilului ei, în vârstã de doar 6 ani, sã îi plãteascã pensia alimentarã lunarã, stabilitã de judecãtori. Chiar dacã riscã închisoare pentru cã nu i-a mai plãtit de aproape un an întretinerea copilului, tatãl se lasã greu convins chiar si de autoritãtile care îl amenintã cu închisoarea.

DREPT Pentru modesta sumã de doar 60 de lei pe lunã, atât cât au hotãrât judecãtorii ca un tatã trebuie sã îi plãteascã propriului copil pensie alimentarã, o mamã a ajuns sã facã o multime de reclamatii atât la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Husi, cât si la politistii din Bunesti- Averesti (comuna unde domiciliazã) si la IJP Vaslui. Chiar si sub presiunea oamenilor legii, care au la îndemânã o condamnare cu suspendare pe numele celui care refuzã sã plãteascã de luni bune pensia copilului, Dorinel, în vârstã de 31 de ani, nu se lasã convins. «Eu nu am loc de muncã si stau la tarã, unde se trãieste greu..», îsi începe Adina, mama bãietelului de 6 ani, povestea de viatã. «Nu avem niciun venit decât alocatia copilului. Cu el am trãit cam 4 ani si ne-am despãrtit. Ne-am dus la lege si s-a hotãrât cã trebuie sã îi plãteascã bãiatului 60 de lei pe lunã. În 4 ani mi-a dat doar 38 de lei. L-am dat iarãsi pe mâna Judecãtoriei. L-au condamnat la închisoare cu suspendare. Degeaba. A plãtit o lunã, douã si iar nu a mai plãtit. Multi îmi spun cã nu trebuie sã mã zbat atât pentru 60 de lei, dar e dreptul bãiatului meu. E un copil care merge la grãdinitã si are nevoie de multe lucruri», spune femeia, cu lacrimi în ochi.

Nu plãteste pensia copilului, nici amenintat cu închisoarea!

FÃRÃ SUFLET! Politistii din Bunesti Averesti au fãcut eforturi pentru a-l convinge pe tatãl fãrã suflet sã îsi achite datoriile cãtre micut, însã de fiecare datã, acesta s-a « scuzat», pretinzând cã nu are niciun venit. Oamenii legii au fãcut însã cercertãri, care au arãtat cã el, în fond, presteazã unele servicii din care obtine venituri. «Personal m-am ocupat de acest caz si m-am dus dupã el sã îl conving. Fiecare suntem pãrinti si este chiar dificil, ca om, sã întelegi o persoanã care nu vrea sã îi dea 60 de lei pe lunã copilului lui. Sustine de fiecare datâ însã cã “nu are serviciu“, dar el munceste totusi prin diferite locuri. Eu îl mai somez odatã, însã dacã nu se conformeazã sã plãteascã banii copilului, îi trimit dosarul la Parchet si va fi arestat. Sunt politist aici în comunã si stiu cã aceastã mamã trãieste greu si chiar are nevoie de cei 60 de lei pe lunã», a declarat seful de post de la Politia Bunesti Avresti, Cornel Cretu.

Sursa: Adevarul de Vaslui

“Star of Hope“ si Primãria Husi, seminar pe tema educatiei incluzive!

EVENIMENT Fundatia “Star of Hope“, filiala Husi, în parteneriat cu Primãria localã vor organiza în data 28 noiembrie, un seminar cu tema “educatie incluzivã si metode de lucru“, adresat tuturor celor care vor sã înteleagã mai bine modul în care copiii cu dizabilitãti pot fi integrati în scoli si, mai departe, în societate. Star of Hope este organizatia caritabilã localã, care ocroteste prin metode specifice în jur de 30 de copii proveniti din familii defavorizate. A initiat acest seminar, în parteneriat cu Primãria Husi pentru cei care vor sã învete lucruri noi despre metodele de comunicare si integrare în societate a persoanelor cu dizabilitãti. “Este ceva nou, un lucru pe care îl facem cu inima deschisã. Seminarul va avea tema “educatie incluzivã si metode de lucru“ si se adreseazã în principal cadrelor didactice, dar si tuturor persoanelor care au interes sã stie cât mai multe noutãti despre cum sã ne purtãm, cum sã comunicãm si cum sã ajutãm la integrarea persoanelor cu dizabilitãti în societate. Cadrele didactice au ce învãta la acest seminar, pentru cã se vor discuta modalitãti de educare a acestor copii, care vor si trebuie sã fie în colectivitãti cu ceilalti copii normali“, a precizat Rita Rotaru, coordonator centru de zi, Star of Hope.

Sursa: Adevarul de Vaslui

sâmbătă, noiembrie 22, 2008

Cãciulã, scoate asfaltul!


cabana_caciula5634.jpgFURÃ DE LA HUSENI. Afaceristul husean Aurel Cãciulã, prins cu musca pe cãciulã. Fãrã nicio jenã, afaceristul de la Vasea SRL a transportat mai multe masini cu bucãti de asfalt, de pe strãzile Husului la vila sa din pãdurea Dobrina. În afacere sunt implicati o serie de colegi de partid de-ai lui Cãciulã, printre care si fostul sef al ALOFM Husi, Ion Armanu. Cabana lui Cãciulã este des vizitatã de oamenii de afaceri din oras, fiind un „punct strategic“ în zona Dobrina.

Cu asfaltul plãtit din greu de contribuabilii Husului, Cãciulã a „pavat“ aleea care duce la vila sa de protocol. în timp ce mii de huseni înoatã în noroaie, Aurel Cãciulã si-a „tras“ masini cu bucãti de asfalt din oras, pentru vila sa din pãdurea Dobrina. Cum a fost posibil?, s-au întrebat husenii, cei care ne-au sesizat ilegalitatea. Rãspunsul este foarte simplu: de foarte multe ori, amicii lui Cãciulã, oameni de afaceri sau colegi de partid, merg la un grãtar si un vin bun la vila lui Cãciulã. Cum, majoritatea celor vin la petrecerile afaceristului conduc masini scumpe, e de la sine înteles cã trebuia un drum mai bun, ca sã nu se hurducãie prea tare invitatii afaceristului. Zis si fãcut. Cu asfaltul scos de pe strãzile Husului, pe care Cãciulã nu a plãtit mai nimic, s-a realizat o alee extrem de atrãgãtoare, în timp ce oamenii de pe strãzi ca Mos Ion Roatã, din cartierul Corni, nu stiu cum sã mai scape de noroaie. Întrebat despre aleea asfaltatã spre vila sa, Cãciulã minte cu nerusinare: „Nu e adevãrat, dl. Armanu a cãrat masinile de asfalt. Ce, eu mã uit în curtea sa?“.

De luni de zile, „sfântul“ afacerist Cãciulã îsi bate joc de lege si de concetãtenii sãi, subtilizând zeci de masini cu bucãti de asfalt rezultat de la lucrãrile de reabilitare a sistemului de apã-canal din oras. Ultima sa gãselnitã se cheamã furt din avutul public si este legat de modul în care aleea cãtre cabana familiei Cãciulã a fost „pietruitã“ cu bucãti de asfalt, în timp ce mii de locuitori ai Husului se gândesc cu groazã la ploile care vor veni peste strãzile lor de pãmânt. Pentru a face „lucrarea“, Cãciulã a contactat unul dintre vecini, pe fostul sef al Agentiei Locale a Fortei de Muncã Husi, Ion Armanu. Acesta are o cabanã în vecinãtate si era acoperirea perfectã pentru Cãciulã and comp. Asa se face cã, de câteva sãptãmâni, zeci de masini cu bucãti de asfalt de pe strãzile Husului au fost aduse pe aleea care duce spre vila de protocol a lui Cãciulã.

Armanu, un pesedist cumsecade

Armanu sustine, oricine l-ar întreba de asfalt, cã e al sãu, cã l-a adus din Husi de capul lui si cã a plãtit niste muncitori sã care materialele de constructii cu, atentie!, masina de la Goscomloc Husi. Ceea ce frapeazã la minciunile lui Armanu este cã acesta sustine pânã în pânzele albe cã este singurul vinovat si cã „asfaltarea“drumului comun spre cabana sa si vila de protocol a lui Cãciulã a pornit de la o idee a sa. În realitate, Armanu, ca fost director la ALOFM Husi, membru de bazã al PSD Husi, îl acoperã pe vecinul sãu de proprietate, Aurel Cãciulã. „Stiu ce vreti sã spuneti, însã vã spun cum stau treburile: am adus mai multe masini de asfalt fãcut bucãti de la Motoc, unde am avut o serã, pe care am vândut-o cu ceva timp în urmã. Era o proprietate de-a mea, care avea mult asfalt din acesta fãcut bucãti, se vede si dupã culoare, cã e mai alb. în privinta bucãtilor de asfalt, tot orasul e plin de astfel de materiale, asa cã am vorbit cu bãietii si au adus si ei acolo 1-2 masini. Am adus bucãtile de asfalt pe aleea pânã la vila mea“, minte pesedistul Armanu. Acesta a recunoscut cã masinile care au adus asfaltul sunt de la Goscomloc, de parcã societatea de gospodãrire comunalã a Husului ar fi la dispozitia lui Cãciulã si a lui Armanu...

asfalt_caciula.jpgCum se tes minciunile peste Dobrina...

Suntem în posesia unor informatii exacte: bucãtile de asfalt au fost montate, bucatã cu bucatã, de cãtre muncitorii de la Electro-Sanit, firma lui Aurel Cãciulã. Dupã cum se vede în imaginile trimise pe adresa redactiei noastre de un husean revoltat, unul dintre muncitorii care lucreazã pe drum si aseazã cu migalã covorul de bucãti de asfalt are pe salopetã însemnele firmei lui Cãciulã. Cu toate cã au fost prinsi asupra faptului, pesedistii de vazã ai Husului continuã sã mintã cu nerusinare. „Domnule, nu e adevãrat, nu sunt muncitori de la firma dlui Cãciulã, sunt zilieri, i-am împãcat eu pentru lucrare. Dl. Cãciulã nu are niciun amestec în treaba asta, asfaltul este pânã la curtea mea, Cãciulã e mai departe de mine, cam la 1 km. Le-am dat 300 de mii de lei pe zi, plus un pachet de tigãri“, îsi continuã „povestirea“ Ion Armanu. L-am întrebat si pe Aurel Cãciulã ce rol are în „asfaltarea“ drumului cãtre vila sa de protocol. „Masinile pe care le-ati vãzut duc asfalt în curtea dlui Armanu, nu la mine. Confundati curtea mea cu curtea dlui Armanu. Le-am vãzut si eu cã vin pe acolo, dar nu am nicio treabã, asa cã nu am întrebat de unde e. De ce sã mã intereseze ce e în curtea altcuiva, ce, pe altul îl intereseazã ce în curtea mea? Dacã voiam, plãteam câteva masini de pietris si nu mai era nicio discutie, dar nu sunt vinovat“, a spus Aurel Cãciulã, „autorul“ subtilizãrii asfaltului din Husi.

„N-am tinut sã ajung deputat“

Cel care e corect, devine prost. N-am tinut si nu tin sã ajung deputat, întelegeti? Partidul a insistat sã candidez pentru functia asta, desi eu am crezut cã voi fi lãsat sã-mi continui afacerile. Eu nici mãcar nu sunt de acord cu faptul cã s-au pus bucãtile acelea de asfalt, mi se pare o prostie. Întrebati-l mai multe pe dl. Armanu, e terenul lui, e curtea lui, nu a mea“ - Aurel Cãciulã, afacerist Husi

Un consilier local care gireazã golãnii!?

Aurel Cãciulã recunoaste, nonsalant, cã a vãzut cum era cãrat asfaltul din Husi si adus pe aleea pe care trece si masina sa, dar nu i-a pãsat prea mult. Folosindu-se de principiul „Nu-mi pasã de curtea altuia, îmi pasã de a mea“, Cãciulã uitã un lucru: în iunie 2008, a fost ales de mii de huseni sã le reprezinte interesele. A ajuns consilier local pe spinarea celor pe care acum îi dispretuieste si cãrora le furã pânã si o brumã de asfalt, cu care s-ar fi putut pava alte strãzi de pãmânt ale orasului. Cu ce obraz poate iesi în lume Aurel Cãciulã, când stie cã gireazã, în calitate de consilier local, hotiile din avutul public? Cum poate merge în fata oamenilor sã cearã sã fie votat, când singurul sãu interes este de a-si face cât mai bun drumul spre vila de protocol, fãrã sã-i pese de restul concetãtenilor sãi? Întrebãri grele, cãrora Cãciulã nu are cum sã le dea vreun rãspuns. Cu sigurantã, însã, se va duce pe strãzile amãrâte ale Husului si va cere sã fie votat, ca un mare „gospodar“ ce este...

Cine pãzeste averea Husului?

Dincolo de tot acest scandal, rãmân o serie de întrebãri la care asteptãm un rãspuns de la cei autorizati s-o facã. Chiar nu mai este nimeni care sã aibã grijã de averea husenilor? Este o întrebare pe care ne-au adresat-o mai multi huseni, care au vãzut cum masinile cu asfalt sunt cãrate spre vila de protocol a familiei Cãciulã. Cum se poate ca asfaltul plãtit cu bani grei de locuitorii orasului, care ar putea sã-si gãseascã o întrebuintare mai bunã, este luat de pe stradã de cãtre oricine (mai ales, de cãtre cei de la PSD)? Nu vede nimeni cum astfel de valori dispar din locurile publice? Ciudat, foarte ciudat. Este interesant de stiut cam câti huseni si-au permis sã fure - pentru cã asa se numeste gestul celor care fac astfel de fapte - asfaltul rezultat din spargerea strãzilor. Probabil, niciunul, în afarã de Aurel Cãciulã.

Vedeti imagini cu muncitorii lui Cãciulã, care pun asfaltul husenilor pe drumul spre cabana sa.


ilegal


Sursa: Adevarul de Vaslui

vineri, noiembrie 21, 2008

Orgoliile politice ucid oameni nevinovati

TRAGEDIE Graba pesedistilor de a inaugura un proiect electoral al Husului a avut un sfârsit tragic. Din cauza lipsei mãsurilor de sigurantã, un muncitor care lucra la canalizarea Husului a murit în chinuri groaznice!

GROAZNIC Un muncitor al SC Goscomloc SA, în vârstã de 48 de ani si-a pierdut viata ieri dimineatã, sub malul unui sant adânc de 1, 75 metri, care s-a surpat peste el. În ciuda eforturilor depuse de ceilalti 4 colegi de echipã, cu care muncea la realizarea unei canalizãri menajere pe strada 1 Decembrie, Jan Mazdrag, tatãl a douã fete, nu a mai putut fi salvat, chiar dacã imediat s-au prezentat la fata locului pompierii, Politia si Ambulanta. Din primele cercetãri realizate de reprezentantii ITM Vaslui, vinovati de moartea acestui om se fac toti cei care, desi au fost în mãsurã, nu au asigurat protectia muncitorilor. Oamenii au fost obligati sã sape santul fãrã cea mai micã mãsurã de sigurantã a vietii lor. Sotia decedatului a suferit un soc atunci când a fost înstiintatã cã sotul, cu care ea spune cã vorbise la telefon cu doar câteva minute înainte de tragedie, a murit.

Un muncitor al SC Goscomloc SA Husi, Jan Mazdrag, a murit ieri dimineatã, dupã ce un mal al unui sant pe care îl sãpa, împreunã cu alti 4 colegi de echipã, s-a surpat si a cãzut peste el. Imensa cantitate de pãmânt, dar si o placã de ciment aflatã pe suprafata respectivã, a venit peste muncitor, iar acesta, în ciuda robustetii sale, fiind ucis aproape instantaneu. Zadarnic au încercat colegii sã îl salveze, precum si echipele de pompieri si reprezentanti ISU prezente imediat la locul faptei, cãci omul nu a mai avut nicio sansã de supravietuire. Drama în care si-a pierdut viata un om nevinovat a fost mult amplificatã si de faptul cã, dupã momentul fatal, a durat mai bine de o orã, scoaterea victimei din... santul mortii. O multime de oameni s-au adunat la fata locului, pe strada 1 Decembrie (în spatele fostului restaurant «Cina», n.r.), privind îngroziti cât de greu, pompierii si cei de la ISU reusesc sã îl scoatã pe Mazdrag de sub pãmânt.

„Nimeni nu e vinovat, o sã vedeti!“

«Sunt socat! Vã dati seama cã acum o orã am vorbit cu el si era vesel. Sãpa la sant. Cu bãietii de la muncã. Nu se poate! Muncea pentru 8 milioane de lei amãrâte. Eu stau aici, la blocul de vis a vis. Mereu veneam pe la ei. Munceau sãracii, vai de capul lor, cã aveau obligatia sã facã repede treabã. Si repede si bine. Si acum.. Uitati! Nimeni nu e vinovat, o sã vedeti ! Cui îi pasã de viata la un amãrât de muncitor, care sapã la santuri? Nimãnui, vã spun eu. Parcã ieri am vãzut la televizor scenele cu minerii morti la Petrila, tot asa, din cauzã cã nimeni nu s-a îngrijit de soarta lor. Acum uite, la Husi, mã uit cum a murit omul ãsta ca un câine. Sã mã ierte familia cã vorbesc asa, dar este adevãrat», a spus huseanul Emil Irimia, 54 de ani, cunostintã a victimei, profund marcat de ceea ce vedea.

Vinovatii trebuie sã plãteascã!

VICTIME Confirmarea faptului cã pentru aceastã moarte existã vinovati care trebuie sã plãteascã a venit din partea inspectorilor ITM Vaslui, deplasati de urgentã la Husi. Dupã o primã analizã a situatiei, acestia au putut sã comunice o concluzie : «Vã putem spune cã aici lucrau 5 persoane, muncitori ai SC Goscomloc SA Husi, la o canalizare menajerã. În timpul lucrãrii, s-a surpat un mal peste Jan Mazdrag, de 48 de ani, acesta fiind în interiorul santului. În ciuda faptului cã santul avea 1, 75 metri adâncime, malurile nu aveau proptele, nu aveu niciun fel de protectie. Asta a fost problema. Deocamdatã, noi încã nu am finalizat ancheta, în urma cãreia sperãm sã stim exact cine se face vinovat de faptul cã acesti muncitori lucrau fãrã a avea securitatea muncii. Nu putem spune cine este vinovat înainte de finalul anchetei. Ce putem spune cu certitudine este cã nu a fost executatã mãsura de sprijinire a malului, asa cum este obligatoriu», a declarat inspectorul sef adjunct al ITP Vaslui, Costel Harja. La fata locului au venit si reprezentantii Parchetului de pe lângã Judecãtoria Husi, pentru a efectua verificãri în cazul mortii lui Jan Mazdrag.

Marele proiect al lui Ciupilan,«modernizarea sistemului de apã-canal», murdãrit cu sânge nevinovat!

În timp ce reprezentantii ISU se strãduiau, ajutati de un utilaj special, sã înlãture pãmântul de pe victimã, la locul accidentului s-a prezentat atât Neculai Bugeag, directorul SC Goscomloc, cât si primarul Jan Ciupilan. Nervos, alesul Husului, Ciupilan, s-a apucat sã coordoneze el însusi operatiunea de scoatere a celui decedat, vizibil iritat de drama care s-a petrecut. Evident, pentru seful urbei Jan Ciupilan, nervii sunt pe deplin întelesi. Marea sa ambitie «modernizarea sistemului de apã-canal», despre care a spus cã o va finaliza «într-un timp record», a fost deja murdãritã cu sângele unui om nevinovat! Graba impusã muncitorilor de la Goscomloc de cãtre municipalitate, cãrora nu li s-a asigurat mãcar o minimã securitate în munca lor, a fãcut prima victimã! O victimã care a lãsat în urmã doi copii fãrã tatã. Culminând cu moartea lui Jan Mazdrag, aceastã sãptãmânã a fost pentru Ciupilan una cu adevãrat agitatã. Acesta, pe lângã accidentul de muncã deosebit de grav, a mai avut probleme cãrora nu le-a gãsit rezolvare. La blocurile ANL si în noaptea trecutã, ca si noaptea anterioarã, o familie formatã din 4 persoane, printre care o gravidã în 8 luni de sarcinã, a dormit în frig, pe casa scãrii. Pentru ei, primarul Ciupilan încã nu a gãsit un adãpost, desi a promis asta.

„Copiii mei nu aveau nevoie de pensie, ci de tatãl lor!“

Jan Mazdrag era tatãl a douã fete, dintre care una studentã în anul I, iar cealaltã abia a terminat facultatea de informaticã. A plecat ieri dimineatã de acasã cu zâmbetul pe buze, povesteste sotia, Lenuta, socatã de veste. «Sunt un om nenorocit pe viatã. Am plecat de acasã râzând amândoi. Am vorbit si la telefon, am glumit. El îmi spunea «puiule, ce faci !». Nu înteleg ce s-a întâmplat. La ce este bunã o pensie de urmas?? Copiii mei nu aveau nevoie de pensie, ci de tatãl lor! Am copii foarte buni, care învatã foarte bine, acum când el trebuia sã se bucure de fetitele noastre, cã amândouã ne aduc bucurii, acum unde e el? A muncit ca robul pentru 8 sau 9 milioane de lei pe lunã, sã îsi tinã fetele la facultate. Numai cine e tatã întelege. A venit la muncã, nu la moarte. Nu a fost bãut, pentru cã el nu mai bea de vreo 3 ani. Era bolnav, sãracul de el», a plâns, cu disperare, sotia decedatului, asteptând ca medicii legisti sã i-l arate pe sot la morga spitalului Husi. Jan Mazdrag era angajat al SC Goscomloc Husi de 26 de ani, fiind cunoscut ca un bun profesionist. Dumnezeu sã-l ierte!

Sursa: Adevarul de Vaslui

joi, noiembrie 20, 2008

Scosi afarã din casã!

DISPUTÃ Scandal la blocurile ANL din Husi! O familie formatã din patru persoane, printre care si o femeie însãrcinatã în luna a 8-a, a ajuns sã doarmã în holul unui bloc ANL din „zona industrialã“ a orasului, pentru cã adevãratii titulari ai contractului de chirie asupra locuintei, i-au evacuat ieri, fortat, cu Politia. Situatia este cu atât mai complicatã cu cât cei dati afarã nu au unde sã se ducã, iar Primãria încã nu a gãsit un spatiu în care sã fie cazati.

SCANDAL O familie formatã din patru persoane, printre care si o femeie gravidã au rãmas în prag de iarnã, fãrã un acoperis deasupra capului, evacuati fiind din apartamentul ANL, ocupat, ce-i drept, fãrã forme legale. Persoanele care detin cu acte în regulã acel apartament le-au cerut“chiriasilor“ nedoriti sã pãrãseascã imediat locuinta, cerând ieri, ajutorul Politiei Husi. Oamenii si-au scos hainele si cele câteva lucruri în holul blocului, fãrã a sti încotro se vor duce. Evacuatii au cerut ajutorul primarului Jan Ciupilan, care le-a promis cã va cãuta un spatiu în care sã fie mutati, mãcar temporar. Cum s-a ajuns ca un apartament ANL sã fie disputat de douã familii, ambele cu destule necazuri, cu greu poate fi înteles. Elena Grãmadã, una dintre cei patru evacuati a declarat: „Noi nu aveam unde locui si soacra femeii care ne dã acum afarã, ne-a dat cheia la apartament, ca sã locuim aici. Asta s-a întâmplat acum câteva luni. Mi-a spus cã bãiatul si nora ei s-au despãrtit si locuinta e liberã. Am intrat si am fãcut curat. Am achitat toate datoriile la luminã, la apã si altele, cu gândul cã poate vom putea sã ne facem contract de chirie pe numele nostru. Dar cei doi s-au împãcat, au venit acum si ne-au spus sã iesim afarã“, a declarat Elena Grãmadã. Familia, titularã de contract, are doi copii minori si, chiar dacã are anumite datorii la întretinere, precum si un titlu de evacuare, a reusit sã îi convingã pe cei de la Primãrie cã are nevoie de locuintã si cã de acum încolo va plãti tot ce trebuie, respectând termenii contractului de chirie. Astfel, familia Grãmadã a fost evacuatã si titularii de contract au reintrat în posesia apartamentului.

Se cautã o solutie si pentru ei!

INTENTIE Primarul Jan Ciupilan a ascultat pãrerea ambelor familii si a considerat cã în ciuda datoriilor pe care le-a avut si le mai are la întretinere, familia titularã de contract meritã sã rãmânã în apartament. Dar pentru familia Grãmadã, a cãrei poveste nefericitã este deja cunoscutã de autoritãti, alesul a promis cã va cãuta rapid o solutie. „Le cãutãm o locuintã, o camerã, undeva, cât mai urgent. Nimeni nu trebuie sã stea în stradã, în pragul iernii“, le-a dat asigurãri primarul, celor scosi afarã din apartamentul De altfel, primarul Ciupilan a anuntat cã va face verificãri temeinice la locuintele ANL, tocmai pentru ca astfel de nereguli si „tranzactii“ ilegale sã nu se mai întâmple.

Din nou pe drumuri!

Trebuie de mentionat faptul cã familia Grãmadã din Husi este una greu încercatã. Ea este cea care a fost evacuatã din Casa Faerstein, locuinta fratilor Anton Celaru si Sanda Faur, evreii care zadarnic au încercat sã îsi recupereze casa pãrinteascã de la autoritãtile husene. Iarna trecutã, cam în aceeasi perioadã, acesti oameni au fost scosi în stradã din locuinta evreilor, în care stãtuse, chiriasi la stat, 34 de ani, dar nu de cãtre adevãratii proprietari, Sanda Faur si Anton Celaru, ci, culmea, de un cetãtean care a cumpãrat, prin mijloace obscure, imobilul retrocedat abuziv de Primãria Husi unor persoane total strãine de familia Faerstein.

Sursa: Adevarul de Vaslui

miercuri, noiembrie 19, 2008

Tudora Veselu, o femeie între mai multi candidati!


tudora_veselu.jpgLUPTÃTOARE În lupta electoralã din Colegiu 2 Senat, Husi - Murgeni nu doar bãrbatii îsi disputã voturile electorilor, ci si o femeie vrea sã îi convingã pe oameni cã poate sã reprezinte cu succes zona în Parlamentul României! Este vorba despre avocata Tudora Veselu, membrã PRM, care a intrat în cursa electoralã, mizând pe întelepciunea miilor de votanti.

MESAJ „Pentru mine, ca avocat, ca apãrãtor al legii si corectitudinii, ca om si cetãtean al judetului Vaslui, reprezentarea Colegiului Husi în Parlamentul României ar fi, înainte de toate, cea mai mare responsabilitate pe care dumneavoastrã, alegãtorii, ati putea sã mi-o încredintati. Husul, Murgeniul si 30 de comune vor avea, prin mine, un garant al legalitãtii acolo, la Bucuresti. Dacã pentru Husi, orasul unde locuiesc, lucrurile par sã se miste putin în sensul bun, însã nu atât cât ar trebui, pentru cele 30 de comune nimeni, în 18 ani de democratie, nu a facut ceva cu adevãrat important. Acesta este adevãrul: satele vasluiene au fost lãsate în paraginã. Oamenii trãiesc greu, din ajutorul social, din pensii mici; merg pe drumuri pline de noroaie, iar copiii ajung cu greu la liceu sau la o facultate. Trãim totusi în anul 2008, când tara noastrã, România, ar trebui sã fie o tarã cu norme si principii europene. La noi, însã, sãrãcia e la ea acasã. În orice comunã te-ai duce, cã este Duda Epureni, Arsura, Drânceni, Stãnilesti, Lunca Banului, Vetrisoaia, Berezeni, Fãlciu, Bunesti - Averesti, Murgeni, Blagesti, Mãlusteni, Viisoara, Dodesti, Gãgesti, Suletea, Epureni, Banca, Rosiesti, Vutcani, Albesti, Hoceni, Dimitrie Cantemir, Pãdureni, Oltenesti, Cretesti, Tãtãrãni, Botesti, Costesti, Bogdãnesti sau Bogdanita - fiecare din ele mai are mult pânã sã ajunã la un standard de viatã european, civilizat“, a precizat Tudora Veselu, candidatã în Colegiul 2 Senat Husi - Murgeni.

„Sunt un om care apreciez si recunosc acolo unde se face treabã serioasã“

PROBLEME Tudora Veselu a strãbãtut orasele si comunele din întreg Colegiu si, cel putin la sate, a vãzut cât de greu o duc acesti oameni. „Drumurile sunt într-o stare deplorabilã! Cu greu se face legãtura între satele componente, dar si între resedinta de comunã si orasul cel mai apropiat. Cele mai multe localitãti nu beneficiazã nici la momentul acesta de aductiune de apã potabilã, apa de bãut fiind cãratã tot cu gãleata, din cele câteva fântâni vechi de zeci de ani. Vreau sã mentionez cã sunt câteva comune care deja au sisteme de aductiune a apei potabile. Gratie unor proiecte ale primarilor gospodari. Ele pot fi exemplu pentru ceilalti. Mai sunt localitãti în care clãdirile scolilor si ale grãdinitelor trebuiesc refãcute din temelii, chiar dacã apreciez cã unii dintre primari au adus fonduri pentru construirea de scoli noi. Aici as enumera Pãdureniul,Vetrisoaia, Drânceniul, etc. Sunt un om care apreciez si recunosc acolo unde se face treabã serioasã, dar si spun lucrurilor pe nume acolo unde se lasã totul în paraginã. O alta problemã gravã cu care se confruntã satele vasluiene este cea care tine de asistenta medicalã! Am vãzut bãtrâni si pãrinti cu copii în brate, care vin, bietii de ei, de la zeci de kilometri depãrtare, cu autobuzul, pentru o simplã consultatie. De ce sã nu aibã în sat un medic, o asistentã medicalã, care sã fie alãturi de ei tot timpul?! Nu existã farmacii în fiecare sat, iar pentru câteva pastile, sãtenii trebuie sã facã iarasi drumul la oras, cu autobuzul. Acestea sunt problemele reale, oameni buni! Cam de aici trebuie sã incepem rezolvarea lor“, le transmite avocata Tudora Veselu, alegãtorilor.

Murgeniul, o prioritate pentru senatoarea Veselu!

Tudora Veselu a spus cã pe lista sa de prioritãti se aflã orasul Murgeni. „Am fost la Murgeni si acolo se poate spune cã este cu adevãrat un dezastru. Cred cã se poate spune cã spre acea zonã niciun conducãtor al judetului sau niciun parlamentar vasluian nu si-a îndreptat privirea si interesul vreodatã. Se spune doar cã acolo, la Murgeni, existã o comunitate de rromi si atât. Eu spun cã e rea gândirea asta. La Murgeni este o comunitate de cetãteni ai României, care trãiesc în cele mai grele conditii. Eu vreau ca, în cazul în care voi fi aleasã senator, sã contribui la dezvoltarea acestei zone a Vasluiului, luptând în mod egal pentru binele Murgeniului, ca si pentru cel al Husului sau comunelor din Colegiu. Existã solutii, sunt bani de la Guvern sau din fonduri europene. Trebuie doar o chibzuire atentã a banului public si idei de proiecte foarte bune, competitive, care sã aducã bani în judet“, a spus Tudora Veselu.

Sursa: Adevarul de Vaslui