joi, ianuarie 29, 2009

Muncitori pãcãliti de patroni italieni

Pe zi ce trece, criza economicã se face tot mai simtitã în Husi, societãtile din industria usoarã locale (îmbrãcãminte, încãltãminte), intrând, rând pe rând, în colaps! Societatea Azzura SRL, patronatã de un grup de italieni, unde erau angajati în jur de 120 de persoane, a fost nevoitã sã disponibilizeze aproape trei sferturi dintre salariati. Cei mai multi dintre husenii rãmasi fãrã loc de muncã se revoltã împotriva conducerii societãtii, care încã nu le-a achitat tuturor salariile pe ultima perioadã lucratã.

CRIZÃ Tot mai multe sectii de confectii sau încãltãminte din Husi preferã sã îsi concedieze oamenii, pe motiv cã recesiunea a fãcut ca numãrul comenzilor sã fie din ce în ce mai mic, iar încasãrile tot mai putine. Numai în ultimele zile, în jur de 100 de huseni au îngrosat rândurile somerilor, pentru cã una dintre fabricile de încãltãminte, SC AZZURA, a ajuns... la sapã de lemn. “Nu stim ce sã facem si încotro sã ne ducem. Avem copii de tinut pe la scoli, avem greutãti, iar acum am rãmas fãrã slujbã“, s-au plâns oamenii.

“Nu mi-a achitat ceea ce am muncit“

REVOLTÃ Nemultumirea celor mai multi fosti angajati de la AZZURA SRL este aceea cã nu li s-au achitat drepturile salariale, pe ultima perioadã cât au lucrat acolo. Eugen Alexa este unul dintre acestia. Fiind persoanã cu handicap si angajat cu jumãtate de normã, mai are de luat de la societate câteva sute de lei. “Multi sau putini, sunt bani munciti. Trebuie sã mi-i dea. Am lucrat cu jumãtate de normã, deoarece sunt persoanã cu handicap. Si nu mã revoltam asa, dar la unii le dã ce li se cuvine si altora, nu. Sunt oameni care au primit banii, însã suntem multi care nu suntem lãsati de la poartã înãuntru. Am fost si ieri si alaltãieri la poarta firmei, pentru a cere banii, dar degeaba. Nu se poate sã fie atâta bãtaie de joc. Eu am doi copii, unul student si unul în clasa a IX-a si pentru ei am muncit. Trebuie ca cineva sã îi oblige sã ne dea banii“, a spus Eugen Alexa.

Sursa: Adevarul de Vaslui

Expozitie în memoria lui Grigore Vieru!

În memoria marelul poet Grigore Vieru, unul dintre oamenii de culturã basarabeni, atasati sufleteste de Biblioteca municipalã “Mihail Ralea“ din Husi, pe holul institutiei s-a realizat o expozitie cu cele mai frumoase cãrti ale acestuia, dar si cu lucrãri despre personalitatea poetului Vieru. La loc de cinste a fost asezatã si cartea de onoare în care a scris de multe ori Grigore Vieru, gândurile sale bune pentru fratii de dincoace de Prut. Alãturi, poate fi vãzutã cartea lui Theodor Codreanu, profesor doctor si eminescolog, prieten drag ilustrului poet, numitã “Duminica mare a lui Grigore Vieru“, publicatie consideratã de cei mai multi oameni de culturã drept cea mai importantã carte scrisã pânã acum despre poetul basarabean, decedat recent în urma unui tragic eveniment rutier.

Sursa: Adevarul de Vaslui

marți, ianuarie 27, 2009

Huseanca Georgeta Giosu nu vrea „general“ la ISJ Vaslui


georgeta_giosu_2.jpgPOZITIE Consideratã drept un candidat important la functia de inspector general în cadrul Inspectoratului Scolar Judetean Vaslui, profesoara Georgeta Giosu, consilier local PSD, a tinut sã facã precizarea cã, desi a apreciat faptul cã unii colegi de partid s-au gândit la ea, ca la un posibil „general“

„Este o functie importantã, dificilã. Am vãzut cã existã voci care mã iau si pe mine în calcul atunci când se pune problema candidaturilor la aceastã functie, însã vã spun cu toatã sinceritatea cã nu mi-am exprimat vreodatã dorinta de a ajunge la Inspectorat. Nici nu am deschis discutia despre acest fapt“, a declarat Georgeta Giosu. Pozitia oficialã a profesoarei de francezã de la „Cuza Vodã“ Husi vine sã îi linisteascã pe adevãratii competitori, care s-ar fi putut „teme“ de CV-ul husencei. „Adevãratii candidati sã lupte pentru ce îsi doresc, pentru cã eu mã multumesc cu cât am fãcut pânã acum. Am 32 de ani de activitate, am 4 premii I la faza nationalã a olimpiadelor de francezã si multe altele... E suficient, cred eu“, a adãugat Giosu, fosta directoare a liceului „Cuza Vodã“, institutie în care se pare cã „se ascunde“ unul dintre dascãlii care si-ar dori sefia ISJ Vaslui. „Da, este într-adevãr cineva la Cuza Vodã, care si-ar dori functia, însã nu sunt eu în mãsurã sã spun numele“, a confirmat Georgeta Giosu, sporind misterul luptei pentru conducerea Inspectoratului Scolar.


Sursa: Adevarul de Vaslui

luni, ianuarie 26, 2009

Bãut la volan, dar cu tupeu!

politie_control_alcooltest__XX_4180.jpgTUPEU În noaptea de 23 spre 24 ianuarie, politistii l-au luat în colimator pe un angajat al Parchetului de pe lângã Judecãtoria Husi, soferul Mihail Harabagiu, pe care ei spun cã l-au gãsit bãut în trafic. Mai mult, i-au si întocmit dosar penal, deoarece a refuzat sã se supunã recoltãrii probelor biologice. Surprizã, însã: ceea ce husenii, sãtui de sfidãrile si tupeul unor soferi „cu relatii“, ar crede cã este o veritabilã faptã de bravurã din partea oamenilor legii, angajatul Parchetului, Harabagiu, „denuntã“ ca fiind... un mare abuz! Omul s-a declarat nevinovat si a sustinut cã nicio clipã nu s-ar fi aflat la volanul propriei masini!

NEMILOSI În noaptea de 23 spre 24 ianuarie, politistii din cadrul Politiei municipiului Husi, au identificat în trafic, pe o stradã din centrul orasului, pe Mihail Harabagiu, 48 de ani, domiciliat în Husi, oprindu-l pentru o verificare de rutinã. Lui Harabagiu, de altfel sofer profesionist si un vechi angajat al Parchetului de pe lângã Judecãtoria Husi, i s-a cerut sã sufle în alcooltest, deoarece politistii au avut suspiciunea cã soferul era beat. Din relatarile de la fata locului, se pare însã cã „soferul Parchetului“, asa cum mai este cunoscut Harabagiu, s-a simtit ofensat de cerinta oamenilor legii si a ripostat cu.. vorbe grele si atentionãri cu subînteles la adresa echipajului. Politistii însã, nu s-a intimidat de ‚aluziile“ celui prins într-o ipostazã ilegalã, ba dimpotrivã, i-au cerut soferului sã meargã la spital pentru recoltarea de probe biologice. Harabagiu nici n-a vrut sã audã si a continuat în plinã stradã „polemica“ nervoasã cu politistii. Pânã la urmã, în alcooltest a suflat, însã la spital tot nu a vrut sã se ducã. „În urma testãrii cu aparatul alcooltest, rezultatul a fost de 0,74 mg/l alcool pur în aer expirat, fapt pentru care i s-a solicitat conducãtorului auto recoltarea de probe biologice, însã acesta a refuzat. În cauzã a fost întocmit dosar penal pentru refuzul de a se supune recoltãrii probelor biologice sau testãrii aerului expirat, în vederea stabilirii alcoolemiei“, au declarat oficial, reprezentantii IJP Vaslui.

Martorii sustin varianta echipajului de Politie!

LA VEDERE! Câtiva dintre martorii oculari ai evenimentului au dat declaratii care le sustin punctul de vedere al politistilor. „Domnul sofer fusese la barul de deasupra cofetãriei Ana. Eu eram pe acolo... L-am vãzut cum a fost oprit si cum a început sã se certe cu politistii. A spus cã dumnealui e de la Parchet si mai multe chestii... I-am auzit pe politisti cum l-au rugat sã suflet în aparatul acela, dar dânsul a spus cã nu vrea. Le cerea politistilor sã îi spunã motivul pentru care l-au oprit. Apoi a suflat si avea cam 0, 74. A durat cam o orã sau mai putin, nu pot sã spun exact, scandalul în stradã. Politia l-a luat la sectie cu masina lor“, povesteste unul dintre martorii evenimentului.

„Nu eram eu la volan si pot dovedi“

ALTÃ VARIANTÃ! Tot ceea ce sustin politistii si martorii acestora este însã contestat vehement de Harabagiu. Acesta sustine o variantã proprie a situatiei, una în care el a fost practic o „victimã a abuzului Politiei“. Soferul spune cã, da, într-adevãr, în noaptea aceea fusese la acel bar, dar bãuse „maxim 3 beri“; s-a suit, la iesire, în masina personalã cu un vãr si cu fratele sãu, ultimul fiind si soferul din acel moment al autoturismului marca OPEL. „Eu eram pe scaunul din dreapta. Sofer era fratele meu. Am fost la acel bar cu niste amici, pentru o discutie. Am consumat maxim 3 beri. Acum vroiam sã plecãm acasã, dar fratele meu a oprit masina si s-a dus sã ducã unei cunostinte un portofel, pe care eu îl gãsisem pe scaunul din dreapta. M-am dat jos sã fumez o tigarã si politistii au venit la mine, m-au apucat de geacã, m-au împins. Mi-au bãgat în fatã alcooltestul. Au tipat. Eu, care mai cunosc legea, am cerut sã-mi spunã motivul. Dacã nu sunt eu soferul, de ce sã fiu testat?! Au vrut sã mã ducã la spital pentru probe biologice si eu nu am vrut, pentru cã nu eram eu la volan. Pânã la urmã am suflat si am spus cã sunt de acord si cu spitalul, dar ei s-au sucit si mi-au zis cã deja a trecut jumãtate de orã si nu se mai poate. M-au dus la Politie, au fãcut o declaratie, un proces verbal, ceva, pe care nu l-am semnat, cã nu scria nimic adevãrat. Eu am fost victima unui abuz si voi dovedi cã sunt nevinovat. Nu, n-am cum sã pãtesc ceva, pentru cã nu eram eu la volan“, a declarat Mihail Harabagiu.


Sursa: Adevarul de Vaslui

„Hotii nu au vrut actele Primãriei Bunesti Averesti“!


primarul_Taragan.jpgVERIFICÃRI Hotii care au spart Primãria din Bunesti Averesti, în noaptea de 22 spre 23 ianuarie, rãmasi încã neidentificati, nu s-au atins de niciun fel de document oficial al institutiei! Ieri, primarul Neculai Tãrãgan, dupã finalizarea inventarii întregii arhive a fost în mãsurã sã confirme cã spãrgãtorii nu au fost deloc interesati de dosarele din Primãrie. „Cele mai mari griji mi le-am fãcut pentru actele de aici. Era foarte primejdios ca hotii sã fi furat acte, pentru cã asta arãta cã au interese si vor sã facã rãu. Pot sã spun cã nu lipseste nimic. Astãzi (ieri, n.r.) am încheiat toate verificãrile si nu avem niciun fel de problemã. Deocamdatã, nu stim cine a comis fapta, dar sperâm sã se afle. Stiu cã Politia are un cerc de suspecti si ancheteazã cazul“, a spus Tãrãgan. Primarul de la Bunesti Averesti a mai sustinut cã Serviciul Public de Pazã al comunei va fi activat îndatã dupã aprobarea bugetului, 11 oameni urmând sã fie angajati. „Pur si simplu, în emotia aceea generalã cu furtul, am omis sã îi arãt domnului Enache, subcomisarul de la Vaslui, cã eu am fãcut toatã documentatia pentru a angaja oameni, însã nu am avut bani în buget. Nu poti chema un om la muncã, fãrã bani. N-ar fi corect. Acum, cel târziu în februarie, avem buget nou si îi punem la treabã. Dosarele sunt pregãtite, cu adeverinte, cu cãrti de muncã, tot, dar asteptãm. Cei 11 vor fi repartizati în fiecare sat component, doi mergând la Bunesti, unde satul este mai mare. Acum am asigurat paza o perioadã, pânã se pune în functiune serviciul de pazã“, a precizat primarul. Acesta a mai spus cã pentru cele 11 angajãri, va beneficia de subventii de la stat, în baza Legii 76.


Sursa: Adevarul de Vaslui

vineri, ianuarie 23, 2009

Criza nu iartã Husul!


PREVIZIUNI SUMBRE Orasul despre care s-a spus mereu cã are o parte semnificativã din cei mai puternici oameni de afaceri ai judetului Vaslui nu va fi ocolit de criza economicã! Strategii dificile contra recesiunii în rândul patronilor si concedieri pe bandã rulantã pentru angajati - acestea sunt “detaliile“ actuale din culisele afacerilor de la Husi, despre care au acceptat sã vorbeascã deschis principalii 6 investitori din “orasul dintre vii“! Numai de la 4 firme în 2009 si-au pierdut locurile de muncã aproape 300 de huseni, iar ceilalti rãmân într-o expectativã extrem de tensionatã! Din mãrturisirile a sase manageri ai urbei, s-ar pãrea cã aici criza mondialã are... douã fete: una de-a dreptul dramaticã si una fortat optimistã!

GREUTÃTI Vremuri grele pentru afacerile din Husi! Dacã pânã acum agentii economici au pãstrat sub tãcere anumite “zbateri“ ale lor pentru a-si mentine activitatea, ieri, acestia au fost de acord sã vorbeascã deschis despre recesiune si efectele imediate asupra economiei locale. Cele mai mari probleme par sã le aibã societãtile cu profil agricol si imobiliar, însã dificultãtile au pânã si producãtorii de utilaj metalurgic sau firmele de constructii. Aproape 300 de huseni s-au trezit în ianuarie 2009 fãrã slujbã. Tehnoutilaj SA, una dintre firmele de top ale Husului, cu o cifrã de afaceri (în 2007, de exemplu), de 7, 9 milioane de lei si un profit meritoriu de 552.171 lei, în aceste zile a fost nevoitã sã ia mãsuri drastice anti-crizã. Au fost trimisi în somaj 60 din cei 120 de angajati. “Trebuie luate mãsuri de reducere a cheltuielilor. Din cei 120 de angajati, ne-am pãstrat un nucleu strategic de 60, ceilalti fiind trimisi acasã în lunile decembrie si ianuarie. Se va reanaliza întreaga activitate. Deocamdatã, acestea sunt efectele crizei si cine stie ce va mai fi pe viitor“, a declarat Corneliu Rotariu, managerul general al SC Tehnoutilaj SA, lider an de an în „Topul Judetean al Firmelor“.

Angajatii SC Viacons Rutier, salvati pe moment de un “contract norocos“!

AVERTIZÃRI Îngrijorare mare si în rândul constructorilor huseni! SC Viacons Rutier SRL aratã cum “cu ceva noroc“ reuseste sã “supravietuiascã“ unei crize pe care o ia tot mai în serios. “Cum ar fi sã fie, efectele crizei tot se vãd. Pe acela care spune cã nu simte criza de astãzi, eu nu-l cred“, a spus inginerul Ioan Ciomaga, seful firmei. Acesta recunoaste cã a impus mãsuri severe de crizã si astfel doar 3 oameni si-au pierdut pâinea. “La noi în firmã este o situatie aparte. Am prins un contract în 2008, pe bani putini, dar care ne va asigura activitatea o perioadã. Ne va aduce un profit mic de tot, în jur de 1%. În conditiile actuale, ne multumim cu atât, ca sã asigurãm existenta personalului. Nu vom mai face investitii, nu vom mai bãga bani în dotãri, asa cum fãceam când aveam profit de 6 sau 7%. Acum micutul profit îl conservãm. Cheltuielile firmei s-au diminunat cu 15 - 20%, la strictul necesar. Am avut 48 de angajati si am trimis în somaj 3. Cei care au rãmas nu trebuie sã îsi facã probleme, însã îi avertizez cã salariile nu vor mai creste. Nici nu vor scãdea, dar nici de crescut nu se va mai pune problema“, a declarat Ioan Ciomaga, director general al SC Viacons Rutier SRL.

“SPEED“-ul, firma huseanã victimã a crizei, dar si a statului!

Nu poate, dar nici nu mai vrea sã ascundã problemele grave produse de crizã societãtii producãtoare a celebrului vin de Husi, brand local care a adus dintotdeauna recunoastere si prestigiu „orasului dintre vii“. Sergiu Bunescu, presedintele Grupului de Firme „Speed“ a arãtat cã nu doar criza mondialã e de vinã dacã marile societãti agricole se vor prãbusi, ci chiar statul român, care parcã le priveste acum cu nepãsare. “Este o situatie foarte dificilã pentru toti producãtorii, dar mai ales pentru cei din agriculturã, pentru cã noi lucrãm mult cu bãncile. Pe lângã asta, ne mai împiedicã si impozitarea excesivã a statului, fãcutã prin taxe, impozite, autorizãri diverse, etc. Totul se reflectã în costurile de productie. Si statul nici acum nu face nimic. Exportul în Europa a scãzut mult, în ultimele 3 luni cam cu 30-40%. În grupul nostru de firme lucreazã între 400 si 500 de angajati, iar 150 au fost deja disponibilizati“, a spus omul de afaceri, Sergiu Bunescu. Acesta a dezvãluit si faptul cã în 2009, 1000 ha teren cu vitã de vie riscã sã rãmânã în paraginã, pentru cã nu le va mai lua în arendã. “Se va renunta la 1000 ha arendate pânã acum. Nu mai investim nimic anul acesta. Aveam planificate investitii cam de 10 milioane de euro, dar le amânãm. Ce va fi dupã aceastã crizã va depinde de cât de mult am cãzut acum, ca sã estimãm cam cât de repede ne putem urca înapoi“, a preconizat Sergiu Bunescu, presedintele grupului de firme “Speed“.

Husana SA are o “cheie“ anti-crizã: punctualitatea comenzilor si manopera la pret scãzut!

“Noi trecem prin aceastã perioadã de crizã cu foarte multã atentie la cheltuieli. Societatea noastrã face încãltãminte “de consum“ sau “pentru zi“, cum se spune pe înteles. Avem urmãtoarea strategie: am devenit mai atenti la termenul de livrare, la nivelul calitãtii, dar ne încadrãm si într-o manoperã la pret mic, competitivã pe piatã. Dar nu ne propunem deloc disponibilizãri. Avem 600 de oameni si toti rãmân în fabricã. Ba chiar am angajat 60 de persoane. Nu avem probleme cu comenzile deocamdatã“, a fost de pãrere Stefan Catargiu, directorul SC Husana SA. .

Imobiliarele au “înghetat“ la Husi, fãrã sperantã pentru 2009!

Un alt agent economic important la nivel locale, cãruia recesiunea i-a.. trecut pragul, este SC Electrosanit SRL. Managerul Mãdãlin Cãciulã explicã de ce a fost nevoit sã îsi trimitã în somaj nu mai putin de 60 din cei 70 de angajati! “Am recurs la disponibilizãri , ca urmare a reducerii cheltuielilor. Din 70 muncitori, 60 au rãmas acasã dupã 1 ianuarie. Imobiliarele sunt lovite poate cel mai greu de crizã. Eu, spre exemplu, cu firma mea, am la vânzare apartamente. Dacã bãncile nu mai dau credite, câti dintre localnici credeti cã au bani în mânã pentru a-si cumpãra locuintã?! Aproape nimeni, la momentul acesta. Asa cã afacerea stã pe loc. Am înghetat-o, cum se spune. Si cred cã oricât de mult ne-am lupta contra crizei, ea va afecta tot anul 2009“, a precizat economistul Mãdãlin Cãciulã, SC Electrosanit SRL.

Conducerea Petal SA respinge ideea disponibilizãrilor!

De ca si cum ar detine un “as în mânecã“, conducerea SC Petal, o firmã de prestigiu si de traditie a Husului (înfiintatã în 1949), sustine cã nici nu se gândeste la concedierea vreunuia din cei 300 de angajati. Inginerul Ioan Vasîlca, managerul fabricii crede cã nu în disponibilizãri stã solutia salvatoare a activitãtii firmei: “Criza economicã este o problemã majorã, dar nu am intrat în panicã. Modul prin care noi contracarãm efectele ei nu include la momentul acesta disponibilizãri. Avem 300 angajati, însã nu trimiterea lor în somaj ar fi solutia. Cine pleacã, înseamnã cã nu e competent. Noi am cãutat sã acaparãm comenzi, mai întâi de toate. Sã facem produse de calitate si la costuri cât mai mici. Din punctul meu de vedere, criza economicã este o provocare, ce duce inevitabil la cresterea competitiei pe piatã, iar asta va arãta cine poate supravietui si cine nu. Si, personal, nu cred cã cineva, oricine ar fi, Barak Obama sau altcineva, ar putea rezolva criza din România. Singurii care o pot elimina suntem noi însine“, a declarat sigur pe sine Ioan Vasîlca, manager general al SC Petal SA.

900 de vasluieni rãmân fãrã loc de muncã pânã în martie

Aproximativ 900 de vasluieni, care provin de la 13 societãti comerciale, îsi vor pierde locul de muncã în perioada ianuarie-martie, dupã ce, în ultimile douã luni ale anului trecut, peste 800 de persoane au fost disponibilizate. Potrivit directorului Agentiei Judetene de Ocupare a Fortei de Muncã (AJOFM) Vaslui, Silviu Calancia, cei mai multi dintre someri provin din domeniul constructiilor si agriculturii.

Societatea care a disponibilizat cei mai multi angajati este SC Badotherm AMC Vaslui, care a trimis în somaj 250 de angajati. În judetul Vaslui sunt 16.458 de someri, din care, doar 4978 sunt indemnizati. Cei mai multi dintre someri, 12.526, provin din mediul rural. Rata somajului în judet este de 10,1%.


Sursa: Adevarul de Vaslui

joi, ianuarie 22, 2009

Supãrãri si orgolii metafizice, exprimate într-un simpozion husean

CULTURAL Simpozion efervescent ieri, în amfiteatrul liceului “Cuza Vodã“ Husi, acolo unde, în prezenta unor oameni de culturã reprezentativi pentru judetul Vaslui, s-au lansat publicatii notabile din 2008, în paginile cãrora s-a regãsit în contexte specifice, Husul cu ceea ce l-a ilustrat dintotdeuna cel mai bine: via si vinul si scolile de ieri si de azi ale urbei. Au fost laude, au fost critici si chiar si o sonorã “supãrare metafizicã“ si-a fãcut loc la evenimentul cultural numit generic “Al. I. Cuza si Epoca Unirii“.

LANSÃRI În cadrul simpozionului “Al. I. Cuza si Epoca Unirii“, Theodor Codreanu, Costin Clit, Teodor Pracsiu, Avram D. Tudosie, Laurentiu Chiriac. Nicolae Ionescu si Ioan Mancas, au fost cei care au prezentat opinii despre o serie de lucrãri apãrute în 2008, închegând în discursurile lor atât aniversarea Unirii, cât si idei personale despre scrierile în discutie. Evenimentul a fost deschis de profesorul Tiberiu Dogariu, cel care a prezentat câteva accente ale politicii externe din timpul domnitorului Al. I. Cuza. Au urmat apoi lansãrile de carte. Douã dintre lucrãrile prezente au avut parte de cele mai expresive critici: “Un secol de istorie. Colegiul Agricol «Dimitrie Cantemir» din Husi: 1908 - 2008“, autor profesorul Costin Clit si lucrarea cu aceeasi temã, dar diferit abordatã, “Colegiul Agricol «Dimitrie Cantemir» Husi (1908 - 2008). Traditii si nãzuinte“, scrisã de douã cadre didactice cu acelasi grad stiintific “profesor doctor inginer“, Avram D. Tudosie si respectiv, Teodor Botezatu.

Codreanu: În cercetarea româneascã este o nãvalã de diletantism, de... urechism“

CRITIC Cartea scrisã de Costin Clit a fost prezentatã de Theodor Codreanu, care a regãsit în paginile lucrãrii informatii tipice unei cercetãri istorice minutioase. Acest fapt, a spus domnia sa, l-a bucurat. “Din pãcate, în cercetarea româneascã este o nãvalã de diletantism, de “urechism“. Nu e deloc cazul domnului Costin Clit. Dumnealui se bazeazã pe o cercetare riguroasã; el este un om al documentului“, a precizat Codreanu. Autorul Clit i-a multumit acestuia pentru apreciere, exprimându-si totodatã regretul cã i-au lipsit o serie de documente din 1919 - 1940, datoritã faptului cã arhiva de atunci nu a fost de gãsit, dar se pare cã nici arhiva actualã nu i-a fost mai la îndemânã. “Din pãcate, nu am reusit sã gãsesc nici arhiva actualã a Colegiului Agricol si de aceea am fost nevoit sã folosesc numai cãrtile domnului Avram D. Tudosie. Arhiva îti oferã si alte informatii... De aceea spun cã cei care vor dori sã facã cercetãri pe aceastã temã, mai au loc pentru multe noutãti“, a spus Costin Clit.

“Supãrarea metafizicã“ a lui Avram D. Tudosie!

SUPÃRARE Cele mai intense discutii s-au purtat pe seama lucrãrii semnate de Avram D. Tudosie si Teodor Botezatu, ambii detinând titlul de “profesor doctor inginer“, membrii în conducerea anterioarã si respectiv recentã a Colegiului Agricol “Dimitrie Cantemir“. Cei doi au realizat lucrarea “Colegiul Agricol «Dimitrie Cantemir» Husi (1908 - 2008). Traditii si nãzuinte“, însã se pare cã aceastã colaborare n-a fost de duratã. La simpozionul de ieri, Avram D. Tudosie si-a arãtat în public “supãrarea metaficã“, asa cum poetic a numit-o Teodor Pracsiu, nutritã fatã de Teodor Botezatu, fatã de care a formulat o serie de acuze: “M-a deranjat foarte mult cã eu am muncit la aceastã carte, am gãsit sponsori, am lucrat singur si domnul Botezatu, în cârdãsie cu editorul, s-au apucat si au fãcut modificãri, au scos lista cu directori si cu elevii din toti cei 100 de ani de existentã. Domnul Botezatu a scos cuvântul domnului academician Cotea si si-a pus cuvântul si poza dumnealui pe copertã, poftim! M-au sunat fostii elevi si m-au întrebat: unde sunt directorii nostri?! Voi scoate un supliment si voi pune în el tot ceea ce trebuia sã mai aparã“, s-a exprimat Avram D. Tudosie. Din pãcate, Teodor Botezatu nu a fost prezent în salã, publicul neputând asculta si opinia acestuia.

Pracsiu: “Aici vioara I este domnul Avram D. Tudosie si avem si o semi-vioarã I, reprezentatã de domnul Botezatu
“Profesorul Teodor Pracsiu, care a remarcat absenta din salã a lui Teodor Botezatu, a tinut sã îsi spunã punctul de vedere: “Mã întreb cum de au apãrut 2 cãrti cu aceeasi temã, una scrisã de domnul Clit si alta de domnii Tudosie si Botezatu? De ce nu s-au unit fortele pentru una singurã? Iatã cum orgoliile au dus la nasterea a douã cãrti, fiecare cu propriul continut. La lucrarea scrisã de domnii Tudosie si Botezatu, vãd cã aici vioara I este domnul Avram D. Tudosie si o semi-vioarã I, domnul Botezatu. Acum vedem cã domnul Tudosie, care este fãrã îndoialã o personalitate a acestui loc, are o supãrare metafizicã... Cred cã este de înteles, as spune eu“, a punctat Teodor Pracsiu.

miercuri, ianuarie 21, 2009

Simpozion stiintific la Husi, în memoria Domnitorului Unirii!

Liceul teoretic “Cuza Vodã“ Husi, împreunã cu Muzeul Judetean “Stefan cel Mare“ Vaslui sustin astãzi în “orasul dintre vii“ un simpozion stiintific, în care se vor prezenta expozeele cu mesaj istoric, dar se vor lansa si o serie de publicatii scrise de autori cunoscuti judetului Vaslui si nu numai. Evenimentul se va numi “Al. I. Cuza si Epoca Unirii“. Vor participa profesorii Theodor Codreanu, Costin Clit, Lina Codreanu, Manuela Iacob, Teodor Pracsiu, Ioan Mancas, Vasile Calestru, Nicolae Ionescu, Avram Tudosie, Teodor Botezatu, Gheorghe Gheorghe, Laurentiu Chiriac, Dorina Ionescu si Tiberiu Dogariu, apartinând Liceului Teoretic “Cuza Vodã“, Colegiul Agricol “Dimitrie Cantemir“, Muzeul Judetean Vaslui si Liceului “Mihail Kogãlniceanu, dar si scolii comunei Banca. Printre cãrtile ce se vor bucura de prezentãri speciale în cadrul acestui simpozion, se aflã “Alma Mater Hussiensis. Liceul “Cuza-Vodã“ din Husi la cea de a XC-a aniversare“, coordonatã de profesorul dr. Theodor Codreanu, “Un secol de istorie, Colegiul Agricol «Dimitrie Cantemir» din Husi: 1908-2008“, avându-l ca autor pe profesorul Costin Clit, dar si “Colegiul Agricol «Dimitrie Cantemir» Husi (1908-2008). Traditii si nãzuinte“, scrisã de Avram D. Tudose si profesor dr. Teodor Botezatu.

Sursa: Adevarul de Vaslui

marți, ianuarie 20, 2009

Ajutor pentru o viatã normalã


octavian_tenu.jpgSOLIDARITATE Octavian, copilul din Husi diagnosticat la doar un an si sapte luni cu hipoacuzie bilateralã (formã profundã) a fost operat si, în prezent, copilul a început, putin câte putin, sã audã ceea ce se întâmplã în jurul sãu. La reusita acestei operatii extrem de costisitoare au contribuit o multime de oameni, care au înteles mesajul disperat al pãrintilor lui Octavian, ce n-ar fi putut sã se descurce singuri cu toate cheltuielile fãcute prin spitale.

Cu banii strânsi de la zeci de persoane care au pus suflet în povestea acestui bãietel, lui Octavian i s-a fãcut un implant cohlear, ce-l va ajuta pe viitor sã îsi dezvolte auzul. În aceste zile, el experimenteazã (în conditii limitate deocamdatã), echipamentul care îi permite sã audã. “Este un lucru extraordinar cã am reusit în timp record sã îi facem operatia asta. Operatia a reusit si el, încet, încet, va auzi. Acum, chiar dacã îl strig, nu îsi dã seama cã vorbim cu el. Nu stie, nu a fost învãtat sã audã. Va învãta asta cu timpul, cu un logoped. Ni s-a spus de la Iasi, cã operatia este 35%, iar munca noastrã si a logopedului, de 65%. Asa cã ne zbatem în continuare ca el sã audã“, explicã Fernando Tenu, tatãl copilului. Acesta a tinut neaparat sã transmitã multumiri tuturor oamenilor care l-au ajutat cu bani pe fiul lor. “Nu am cuvinte sã le multumesc. Sunt o listã întreagã. Nu am crezut cã vom strânge în jur de 10.000 de euro în cel mai scurt timp, aproape 3 luni. Le multumesc foarte mult“, a mai spus tatãl lui Octavian.

Povestea “Copilului care vorbeste cu ochii“, continuã cu bine!

NOROC I s-a mai spus “Copilul care vorbeste cu ochii“, pentru cã în timp ce cuvintele refuzau parcã sã se lase spuse de el, ochii lui Octavian le transmitea celor din jur o multime de lucruri: cã e fericit sau cã vrea sã se joace, cã are nevoie de televizor sau de bratele mamei... S-a constatat însã cã Octavian suferea din nastere de o boalã grea si relativ rarã, hipoacuzie bilateralã (formã profundã), care i-a afectat auzul si implicit vorbirea. Pãrintii au înteles destul de târziu cã bãiatul este putin mai deosebit decât ceilalti, iar primul semn a fost acela cã nu putea sã meargã. S-a început seria consultãrilor la diferiti medici, iar sperantele de refacere au fost limitate, la început. Se pare cã la nivelul Husului mai sunt 5 astfel de copii, cu vârsta sub 4 ani, suferinzi de hipoacuzie bilateralã, care au nevoie de ajutor. Datoritã eforturilor pãrintilor, dar si al solidaritãtii husenilor, Octavian a avut norocul sã primeascã banii necesari pentru operatia de care a depins, practic, viata lui normalã de aici înainte.


Sursa: Adevarul de Vaslui

Goscomloc Husi le cere datornicilor sã îsi plãteascã facturile!

Procesul de recuperare a celor 32 de miliarde de lei vechi, cât reprezenta, la finele lui 2008, datoria acumulatã de unii locuitori ai Husului cãtre societatea Goscomloc SA Husi decurge destul de greu, în ciuda numeroaselor avertismente lansate cãtre populatie. Din cauza neachitãrii facturilor la apã si cãldurã, care în unele cazuri ating si sume de aproape 200 milioane de lei vechi de familie, cel putin 10 familii riscã evacuarea din apartamente, în plinã iarnã. Societatea Goscomloc i-a actionat în instantã pe rãu-platnici si a obtinut dreptul de a-i executa silit pe husenii cu cele mai mari datorii. Cu câteva exceptii, cei mai multi debitori însã, reprezintã si cazuri sociale grave, în care sunt multi copii minori, iar scoaterea lor în stradã ar reprezenta o nouã problemã pentru municipalitate. “Aceastã sumã de peste 30 de miliarde de lei vechi apasã foarte greu pe umerii societãtii si suntem în mare crizã. Avem bani, ca dovadã cã este de încasat, însã nu îi putem recupera de la datornici. Ne-am judecat cu o parte si am câstigat“, a declarat Neculai Bugeag, directorul SC Goscomloc SA.

Sursa: Adevarul de Vaslui

vineri, ianuarie 16, 2009

Groparul, student la 53 de ani


aurel.jpgSUPÃRARE Un gropar ambitios a dat în judecatã conducerea cimitirului “Sfântul Toma“ din Husi, dupã ce aceasta l-a concediat pe motiv cã nu îsi respecta sarcinile de serviciu, provoca tensiuni în colectiv si era gãsit beat la locul de muncã. Omul, profund jignit de seria de acuze, a apelat acum la instantã si cere despãgubiri consistente pentru “stirbirea imagini“.

NEÎNTELEGERI Administratia cimitirului “Sfântul Toma“ a dat afarã pe unul din cei patru gropari, acuzându-l, printre altele, cã se îmbãta si “uita“ sã sape la timp gropile pentru rãposati. Aurel, de 53 de ani, tatãl a doi copii, s-a adresat însã Judecãtoriei Husi, considerând cã a fost victima unui abuz. “Eu am fost foarte afectat de treaba asta. Eu am muncit, dar pentru cã nu m-am înteles cu seful si cu un alt coleg, m-au dat afarã“, a declarat Aurel, cãruia i s-a cerut probe prin care sã arate cã i s-au fãcut o nedreptate. “Nu pot proba nimic. Dacã n-a rãmas niciun mort prin cimitir fãrã groapã, înseamnã cã treaba a fost fãcutã, nu?“, a declarat Aurel. Omul vrea, pe lângã despãgubiri morale, si plata integralã a salariilor pe care ar fi trebuit sã le încaseze de la data concedierii si pânã în prezent. “Mi-a spus cã am bãut, dar dacã vine lumea cu mortul la groapã, e ceva normal sã dea un pahar de vin la gropar. Nu îi poti refuza. Iarna mai întârziam cu sãpãturile, cã era pãmântul înghetat“, a relatat groparul. Pânã când procesul se va finaliza, Aurel nu a stat degeaba, ci a fãcut un lucru care, spune el, i-ar putea salva “onoarea în fata concetãtenilor si a familiei“: s-a înscris în anul scolar 2008 - 2009 la facultatea de stiinte economice, din cadrul unei Universitãti locale. Cu legitimatia în mânã, omul declarã: “Am 53 de ani si sunt student în anul I. Uitati legitimatia! Vreau sã devin economist, dacã gropar nu se poate din cauza unora“.

Conducerea cimitirului îsi mentine decizia concedierii lui Aurel!

REPLICÃ Dumitru Blezneag, administratorul cimitirului, sustine cã Aurel era un angajat-problemã! “Nu se întelegea cu ceilalti gropari, bea, lipsea de la treabã, era un om dificil. L-am pãsuit mult, i-am fãcut referate, tot ca sã se linisteascã, dar a ajuns sã taie copacii din cimitir si sã îi ducã. Dacã cere despãgubiri morale, Justitia va trebui sã decidã asta. Ce imagine i-am stirbit eu, dacã el nu se poate întelege nici mãcar cu familia lui si toatã lumea stie asta?!. De fapt, eu cred cã are niste probleme de sãnãtate mai deosebite, iar un control amãnuntit nu i-ar strica“, a declarat Dumitru Blesneag, administrator.


Sursa: adevarul de vaslui

Ieri, scolile si grãdinitele Husului l-au omagiat pe Eminescu

IN MEMORIAM În marea majoritate a unitãtilor de învãtãmânt din municipiul Husi, împlinirea a 159 de ani de la nasterea lui Eminescu a prilejuit realizarea unor momente artistice deosebite, pe care elevii si dascãlii lor le-au regizat pentru evocarea “poetului nepereche“, Mihai Eminescu. Fie cã au fost serbãri în care prescolarii din grãdinitele locale au recitat versuri si au cântat în memoria celui omagiat, fie cã elevii de gimnaziu sau de liceu au pus la cale simpozioane si expozitii dedicate operei, dai si omului Eminescu, ieri în institutiile de învãtãmânt locale, cel mai mare poet al neamului românesc a fost cinstit asa cum se cuvine.

“Eminescu în eternitate“! Asa s-a numit simpozionul pe care colectivul liceului “Cuza Vodã“ - elevi si profesori - l-au organizat ieri, 15 ianuarie, în memoria Luceafãrului poeziei românesti. “Simpozionul a fost organizat de catedra de limba românã si a cuprins referate, cum ar fi „Geniu pustiu“ sau „Scrisorile eminesciene“, recitãri, prezentãri ale unor creatii proprii, „Scrisoare catre Eminescu“ a unui grup de elevi din clasa a VI-a, dar si un moment muzical. Au participat efectiv aproape 100 de elevi, de la clasa a V-a, pânã la a XII-a“, a declarat profesoara Manuela Iacob, directorul liceului „Cuza Vodã“.

Sursa: adevarul de vaslui

Theodor Codreanu, premiat la Bucuresti

ONOARE La invitatia lansatã de Facultatea de Filosofie a Universitãtii Bucuresti, ieri, eminescologul husean Theodor Codreanu, profesor doctor în cadrul liceului teoretic “Cuza Vodã“ a conferentiat în fata studentilor prestigioasei institutii de învãtãmânt superior, despre personalitatea lui Mihai Eminescu. Mai mult, reprezentantii Universitãtii Bucuresti s-au pregãtit sã îi acorde si un premiu lui Theodor Codreanu, ca semn de recunoastere a importantei studiilor sale eminescologice.

Profesorul dr. Theodor Codreanu, huseanul despre care putini stiu cã a fost nominalizat pentru importantul titlu de „Om al anului international 2001“ de cãtre The International Biographical Centre din Cambridge, Marea Britanie, pentru cei 30 de ani de activitate cultural-literarã, a fost invitat ieri sã le vorbeascã stundentilor din cadrul Universitãtii Bucuresti despre viata si opera lui Eminescu. Invitatia a venit din partea reputatului profesor universitar Ilie Bãdescu, autor al cãrtii “Noologia“ si unul dintre fondatorii domeniului cu acelasi nume. Conducerea liceului “Cuza Vodã“ s-a arãtat onoratã de faptul cã un profesor din colectivul sãu reprezintã astfel întreg orasul Husi si mai ales, sistemul de învãtãmânt local. “Domnul profesor dr. Theodor Codreanu a fost invitat de Facultatea de Filosofie din cadrul Universitãtii Bucuresti, prin domnii profesor universitar Ilie Bãdescu si domnul Victor Roncea sã conferentieze în fata studentilor, despre personalitatea lui Mihai Eminescu, urmând sã primeascã si un premiu pentru studiile sale eminescologice“, a anuntat Manuela Iacob, directorul liceului „Cuza Vodã“.

Theodor Codreanu, motiv de mândrie pentru Husi!

Theodor Codreanu este membru al Uniunii Scriitorilor din România, face parte din Societatea Scriitorilor „C.Negri“ din Galati si a devenit membru al Academiei Internationale „Mihai Eminescu“ din India cu sediul la Calcutta, dar si al Centrului Academic International „Mihai Eminescu“ din Chisinau. Este un reputat cercetãtor în literatura beletristicã, istorie si criticã literarã, publicisticã, istorie si filosofie. A activat la scolile din mediul rural Orgoesti (com. Bogdãnesti - Vaslui) si Dodesti (com.Viisoara - Vaslui), apoi, prin concurs, la Liceul „Dimitrie Cantemir“ Husi si din 1978 pânã în prezent, la Liceul teoretic „Cuza Vodã“ Husi.

Volume publicate

„Marele zid“ (roman, Ed. Junimea, Iasi 1981); „Eminescu - Dialectica stilului“ (eseu critic, Ed. Cartea Româneasca, Bucuresti 1984); „Modelul ontologic eminescian“ (Ed. Porto-Franco, Galati, 1992); „Istoria Husilor“ (Ed. Porto-Franco, Galati, 1995); „Provocarea valorilor“ (Ed. Porto-Franco, Galati, 1997); „Dubla sacrificare a lui Eminescu“ (trei editii 1997-1999); „Varvarienii“ (roman, Ed. Porto-Franco, Galati,1998); „Eseu despre Cezar Ivãnescu“ (Ed. Macarie, Târgoviste, 1998); „Controverse eminesciene“ (Ed. Viitorul Românesc, Bucuresti-2000); „Fragmentele lui Lamparia“ (Fundatia Scrisul Românesc, Craiova-2002); „Complexul Bacovia“ (Ed. Junimea, Iasi-2002).


Sursa: Adevarul de Vaslui

miercuri, ianuarie 14, 2009

Doi basarabeni urmãriti international, prinsi la Albita

Ieri dimineatã, doi basarabeni pe numele cãrora fusese emis mandat european de arestare pentru sãvârsirea infractiunii de contrabandã, au fost descoperiti de politistii de frontierã la Punctul de Trecere a Frontierei Albita. Potrivit purtãtorului de cuvânt al Inspectoratului Judetean al Politiei de Frontierã (IJPF) Vaslui, subinspector Manuel Nacu, cei doi, cu dublã cetãtenie, românã si moldoveanã, au fost descoperiti într-un autocar înmatriculat în R.Moldova, pe sensul de iesire din România. „Serghei P. de 44 ani si Sergiu B., de 40 ani, sunt dati în urmãrire generalã. Având în vedere acest aspect politistii de frontierã au efectuat verificãri amãnuntite din care a rezultat faptul cã pe numele celor doi cetãteni a fost emis un mandat de arestare european de autoritãtile din Ungaria pentru comiterea infractiunii de contrabandã“, a declarat purtãtorul de cuvânt al IJPF Vaslui. Faptele au fost comise în 2007, iar cei doi moldoveni au fost condamnati de autoritãtile din Ungaria la 3 ani, respectiv 5 ani de închisoare pentru sãvârsirea infractiunii de contrabandã. Cei doi au fost preluati din punctul vamal de politisti din cadrul Compartimentului Urmãriri - Serviciul de Investigatii Criminale si condusi la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Iasi, care a emis pe numele lor ordonante de retinere pentru 24 de ore, urmând a fi prezentati Curtii de Apel cu propunerea de arestare preventivã.

Sursa: Adevarul de Vaslui

Noroiul cel de toate zilele!

cartierul_dacia_husi.jpgÎN NOROI! Locuitorii cartierului “Dacia“ n-au scãpat de traiul în noroaie, chiar dacã, în preajma sãrbãtorilor de iarnã, alesii s-au apucat sã investeascã în aceastã zonã, punând borduri pe marginea strãzilor.

În urmã cu câteva zile, o masinã a Serviciului de Ambulantã a avut nevoie de ajutor sã iasã de pe strãzile cartierului husean Dacia, iar în situatii asemãnãtoare nimeresc zi de zi, marea majoritate a masinilor care au treacãt prin aceastã zonã. Cetãtenii nemultumiti fac de ani de zile sesizãri la Primãrie, pentru a se investi în infrastructura noului cartier, însã abia în 2008 s-a fãcut o oarecare “miscare“ în acest sens. Edilii au ordonat sã se punã borduri la fiecare stradã, sperând pesemne cã, pãsind pe ele, cetãtenii sã se fereascã de noroi. Din pãcate însã, bordurile sunt prea înguste, iar încercarea oamenilor de a pãsi pe ele, presupune o echilibristicã greu de realizat... fãrã antrenament! “Înainte de sãrbãtori au pus borduri, dar nu am înteles de ce le-au pus, dacã tot nu au fãcut strada. Mai e putin si le acoperã noroiul si pe ele. Uitati-vã cum mergem noi cu cizme! S-a topit zãpada si glodul e peste tot. Nu avem cum sã mergem pe borduri, cã riscãm sã cãdem. Ieri sau alaltãieri a venit o masinã de la Salvare si s-a împotmolit. Unii au masini personale si tot asa, rãmân în glod“, a declarat Constantin Cretu, 31 de ani.

Ei spun cã vor moderniza si “Dacia“!

PROMISIUNI Executivul a sustinut adesea cã are în plan modernizarea cartierului “Dacia“, iar punerea bordurilor ar putea însemna un prim început. În “Strategia de dezvoltare localã a municipiului Husi“ pentru perioada programaticã 2007 - 2013“, edilii nu si-au trecut în mod special modernizarea infrastructurii acestui cartier, dar s-au angajat ca în perioada 2009 - 2011, toate strãzile din Husi sã fie la standarde civilizate. Despre bani, alesii sustin cã îi vor obtine prin Programul Operational Regional si de la bugetul de stat.

Sursa: Adevarul de Vaslui

marți, ianuarie 13, 2009

Strategii în ciuda crizei, la Husi


consiliul_local_husi_cl_Dscn6927.jpgFÃRÃ TEAMÃ! Nici bine n-a început anul 2009, cã executivul Husului s-a apucat de treabã la marele proiect de modernizare al “orasului dintre vii“! Cum era de asteptat, s-a început cu planificãrile.. scrise: pe parcursul a 155 de pagini, sefii administratiei locale aratã comunitãtii nu doar cã stiu perfect cu ce probleme se confruntã urbea, dar îsi fixeazã si termene pentru împlinirea unor obiective extrem de îndrãznete, cu bani din bugetul public sau din programe operationale. Dacã graficele migãlos fãcute de oamenii Primãriei s-ar adeveri, atunci la final de mandat, primarul Jan Ciupilan ar avea un Husi cu infrasctructura, învãtãmântul, cultura, sãnãtatea, serviciile sociale, dar - surprizã! - si turismul, toate la standarde cel putin... europene.

CUTEZÃTORII Alesii Husului sunt mult mai ambitiosi decât s-ar fi bãnuit, motiv pentru care nu se tem sã sfideze pânã si criza economicã de care tot vorbesc majoritatea jurnalelor mass media, în termeni cât se poate de amenintãtori! Argumentul este recenta “Strategie de Dezvoltare a Municipiului Husi pentru perioada programaticã 2007 - 2013“, fãcutã publicã de executivul local. Prin aceasta, s-a dorit o ordonare a actiunilor ce vor fi intreprinse de alesi, în asa manierã încât, la finalul mandatului, Husul sã fie “schimbat la fatã“ în totalitate. Primarul Ciupilan, artizanul acestor idealuri ale mandatului 2008 - 2012 si-a propus sã facã ceea ce nu s-a reusit a fi fãcut în toti cei 18 ani postdecembristi: conform planificãrii în cauzã (accesibilã pe primariahusi.ro), din 2009 pânã în 2012 se vor implementa proiecte si actiuni nu doar costisitoare, dar si aparent imposibil de terminat într-un timp relativ scurt. În termeni cât se poate de seriosi, executivul anuntã cã strãzile vor fi modernizate, se vor crea parcãri, sistemul de învãtãmânt va fi pus la punct, sãnãtatea va avea parte de investitiile mult visate, se vor crea locuinte pentru tineri, se vor începe programele de reabilitare a clãdirilor de patrimoniu, economia va fi sustinutã prin proiecte competente, parcurile se vor înmulti si, mai mult, mediul va fi protejat, iar turismul va înflori, pur si siumplu. Nici actiunile festivaliere, cu distractiile în stradã nu vor fi uitate, inclusiv pentru ele gândindu-se planuri de dezvoltare si sustinere în urmãtoarea perioadã. Si nu este o glumã, ci chiar o “strategie de dezvoltare localã a municipiului Husi pentru perioada programaticã 2007 - 2013“, în care se anuntã termene fixe pentru implementarea a câteva zeci de proiecte noi.

Si totusi, “Bucurestiul“ atentiona Primãriile sã reducã investitiile!

CURAJ Firesc, planul alesilor, desi asteptat si credibil, fie si numai la nivel de bunã intentie, contrasteazã cu vestile tot mai proaste despre criza mondialã. Edilii huseni însã, par a nu se teme sub niciun chip... Cerintele “Bucurestiului“, care atentiona si el, la rândul sãu, cã ordonatorii locali de credinte trebuie sã fie mult mai retinuti, atunci când vine vorba despre investitii, reducându-le pe cât posibil în 2009, pare sã nu fi avut ecou în rândul alesilor huseni. Cu optimism, “ai nostri“ cred cã se vor gãsi oricum bani: fie din bugetul local, fie din proiectele europene, fie din “alte fonduri“!

Primarul Ciupilan are nevoie de sustinerea husenilor!

MESAJE Consistenta planificare fãcutã de membrii executivului va trebui supusã discutiilor si aprobãrii edililor din Consiliului Local (CL), care o vor adopta sau.. nu. Parcã, pentru a nu avea emotii la urmãtoarea sedintã de Consiliu, dar si pentru a se asigura de sustinerea publicã, primarul Ciupilan i-a rugat pe cetãteni sã îi trimitã emailuri sau scrisori la Primãrie, cu opinia lor sincerã vis-a-vis de strategia lui pentru un Husi modern, realizabil în urmãtorii 3 ani. “Opinia husenilor conteazã“, s-a exprimat încrezãtor primarul cãtre electoratul care l-a trimis în fruntea urbei.


Sursa: Adevarul de Vaslui

Adventistii din Husi vor cimitir


cruce_husi.jpgAdventistii de Ziua a Saptea din Husi si-au înmormântat primul decedat din rândul comunitãtii, în cimitirul... neamenajat!

SITUATIE Pentru cã nu si-au amenajat cum se cuvine suprafata de teren datã de Primãria Husi pentru a-si face propriul cimitir, comunitatea credinciosilor adventisti de Ziua a Saptea a fost nevoitã sã îsi îngroape primul decedat din rândul membrilor sãi... în câmp! Locuitorii cartierului Dacia, cei în apropierea cãrora se aflã cimitirul ortodox Sfântul Toma, au reclamat faptul cã “un mort a fost îngropat pe câmp liber, tocmai dupã gardul împrejmuitor al cimitirului local“. Oamenii nu stiau cã portiunea respectivã a fost datã de Primãrie credinciosilor adventisti. “Noi am crezut cã este vorba despre o bãtaie de joc. Mormântul este departe, în câmp, dupã fosta fabricã de conserve si, normal, ne-am gândit cã nu se poate ca în Husi, oamenii sã fie îngropati oriunde. Zona nu pare a cimitir si de asta ne-am sesizat“, a spus Mihaela Baciu, 31 de ani. În urma unei cereri venite din partea conducerii Bisericii Adventiste de Ziua a Saptea, în 2008, Primãria Husi a atribuit gratuit o bucatã de teren acesteia, pentru înfiintarea unui cimitir propriu. Suprafata este învecinatã cimitirului ortodox “Sfântul Toma“.


Sursa: Adevarul de Vaslui

sâmbătă, ianuarie 10, 2009

Tânãr husean, mort într-un accident în Republica Moldova


TRAGEDII Sirul dramelor din familiile vasluienilor, provocate de accidente rutiere continuã în 2009! Un tânãr husean, în vârstã de numai 31 de ani, si-a gãsit sfârsitul în urma unui cumplit accident de circulatie, petrecut pe o sosea din Republica Moldova, pe data de 2 ianuarie.

Tânãrul a stat în comã profundã urmãtoarele zile într-un spital din raionul Strãseni, fãrã nicio sansã însã. Impresionat de caz, însusi consulul român la Chisinãu a venit la spital, pentru a se interesa de soarta compatriotului sãu. Familia victimei a spus cã ajutorul primit din partea Ambasadei României din tara vecinã, dar si a medicilor spitalului moldovean a fost deosebit, repatrierea trupului neînsufletit fãcându-se fãrã niciun fel de cheltuieli.

PARADOX Un husean angajat la o firmã de transport din Republica Moldova, Trans Ager SRL Chisinãu, sofer profesionist cu peste 10 ani de experientã a ajuns sã îsi piardã viata într-un accident rutier, în care, culmea, nu el se afla la volanul masinii! Îndreptându-se spre locul de muncã, pe data de 2 ianuarie, tânãrul Adrian Gâlcã, a luat din Vama Albita o masinã de ocazie, pentru a ajunge la Chisinãu. Autoturismul era condus de un cetãtean bulgar, care, la aproximativ 40 de kilometri de la iesirea din vama moldoveneascã, a pierdut controlul volanului, neadaptând viteza la conditiile de trafic. Masina s-a rãsturnat, iar între fiarele contorsionate, trupul românului a fost practic strivit. A fost dus la spitalul din Strãseni si în urmãtoarele zile, medicii de acolo au încercat sã îl trezeascã din coma profundã în care ajunsese. “Medicii de la Strãseni au depus tot efortul. Am fost acolo, am vãzut si se vedea pe fata lor cã le pare rãu cã un tânãr moare si nimic nu se poate face. Era prea sfãrâmat“, a spus, îndurerat, tatãl bãiatului, Ion Gâlcã.

Reprezentantii Ambasadei României la Chisinãu si medicii din Strãseni meritã toatã recunostinta!

OAMENI BUNI! Familia lui Adrian relateazã cum Ambasada României la Chisinãu, reprezentatã de ambasadorul Filip Teodorescu si de consulul Ion Nuica, s-a implicat imediat în aceastã situatie: “Domnul consul a venit, s-a interesat de noi. Chiar am fost impresionati. Apoi, la Ambasadã ne-au primit imediat, ne-au încurajat, ne-au fãcut actele în asa fel încât sã nu plãtim nimic. Le multumim foarte mult. Este foarte important, când ai o durere din asta, sã vezi cã cineva îti sare în ajutor“. Acesta a mai spus cã, de asemenea, nu se astepta ca medicii din Strãseni sã fie atât de omenosi. “Nici nu m-am asteptat ca medicii de la spitalul din Strãseni sã se poarte atât de frumos. Au depus eforturi sã-l salveze, dar nu s-a mai putut. Le multumim pentru tot“, a mai spus Ion Gâlcã.

Colegii din Moldova sunt asteptati la înmormânare!

Adrian Gâlcã era cãsãtorit de 10 ani, însã nu avea copii. Era de meserie sofer profesionist si de doi ani lucra la SC Trans Ager Chisinãu. Acolo si-a fãcut multi prieteni printre colegii de muncã. Când au auzit de tragedie, toti cei 30 de colegi au venit la Strãseni, pentru a-l conduce pânã la vama Leuseni. 5 dintre ei, care au avut pasaport, l-au însotit pânã acasã. “Astãzi, toti colegii sunt asteptati la Husi. Dupã ce ne vom mai linisti, vrem sã ne ducem sã ni se arate locul unde s-a petrecut accidentul, sã aprindem o lumânare, sã punem o cruce. Cã mai mult, nu mai avem ce mai face... „, au precizat, cu lacrimi în ochi, pãrintii tânãrului.


Sursa: adevarul de vaslui

vineri, ianuarie 09, 2009

Povestea unui „cinema“

cinema_dacia_husi__1_.jpgNOSTALGII Chiar si acum, dupã ani întregi de când pe pânza albã a cinematografului “Dacia“ a rulat poate ultimul film, nu este husean care sã nu îsi aminteascã cu nostalgie de “bãtrânul cinema“, locul în care mii de oameni au râs, au plâns si au trãit momente emotionate din viata lor.

Fie ca era vorba despre pasiunea pentru filmele indiene sau românesti, fie cã însemna doar pretextul pentru întâlniri romantice între tineri, cinematograful “Dacia“ vuia de lume, la fiecare spectacol. S-au dus acele timpuri, iar astãzi, din clãdirea centralã între peretii cãruia aproape cã nu este husean care sã nu fi “ascuns“ mãcar o amintire frumoasã, a mai rãmas doar vechiul nume “Cinematograful Dacia“. Oficialitãtile spun astãzi cã el nu mai apartine municipalitãtii, iar sansele ca acolo husenii sã mai revadã filme pe marele ecran sunt, din pãcate, aproape nule!

PARADOX Când regizori români, precum Cristian Mungiu sau Corneliu Porumboiu, au reschis prin talent si muncã drumurile filmului românesc spre lumea largã, în cele mai multe orase din România, cinematografele continuã sã rãmânã goale si pãrãginite, de ca si cum acolo nu se mai poate întâmpla niciodatã nimic! Husul nu a fãcut exceptie, desi bãtrânul cinema a fost locul cel mai îndrãgit din oras zeci de ani la rând, pentru cã rãmânea singurul în care se putea râde din toatã inima la filmele cu Louis de Funès, locul unde curgeau lacrimi sincere la celebra peliculã indianã “Lantul Amintirilor“ si se revedeau cei mai îndrãgiti artisti români în creatii cinematografice inegalabile pânã astãzi: “BD la munte si la mare“, “Buletin de Bucuresti“, “Pistruiatul“ si, poate filmul cel mai vizionat, “Liceenii“! “Avem 17 ani si diriginte îmi era domnul Toma. Bun profesor, dar sever. Acesta ne cerea sã învãtãm si sã fereascã Dumnezeu sã ne fi vãzut pe la film, în timpul sãptãmânii. Pe vremea mea, cartea era o treabã serioasã. Îmi amintesc faptul cã atât de tare mi-am dorit sã vãd “Liceenii“ de vreo 5 sau 6 ori, cã searã de searã m-am dus la cinema. Ne ascundeam sã nu ne vadã cumva profesorii, cã o pãteam... Era frumos, a fost perioada romanticã a vietii. Acolo (la cinema) mi-am întâlnit sotul, mi-am întâlnit iubirea. Cum sã uit cinematograful?! Cine l-ar uita?! De 26 de ani aproape nu am mai fost în Husi, dar dacã as veni, as vrea sã vãd ce a mai rãmas din locurile pe care le-am îndrãgit. Frumoasele mele locuri natale“, îsi aminteste Ioana Prisecaru Donici, profesoarã universitarã la UMF Iasi, astãzi pensionarã.

În 1999, un film rula chiar si cu... 4 spectatori!

DECLIN Într-o declaratie de acum 9 ani, se poate vedea cum angajatii de atunci ai cinema-ului încercau sã tragã semnale de alarmã asupra declinului institutiei, însã nimeni dintre oficialii acelor timpuri nu au vrut sã îi ajute. “Am fãcut totul pentru a avea conditii bune pentru spectatori. E adevarat cã sala B aratã jalnic, dar aici s-a ajuns tot din cauza lipsei de educatie. Acum oferim conditii cu mult mai bune decât în lunile trecute. S-a ajuns la o întelegere cu chiriasul din sala A, care organizeazã acolo discotecã si care a fãcut o serie de îmbunãtãtiri în salã si în culise. Astfel, avem posibilitatea sã rulãm filme s în sala A, de luni pânã vineri, inclusiv. O reclamã recenã suna cam asa: «Sala A, Cinematograful Dacia, cãldurã si bar», deci am încercat orice numai sã aducem oamenii la film. Productii bune, noi, spectacole care se tin cu patru oameni în salã. Ultima duminicã (7 februarie, n.r.) trei spectacole: primul - 7 spectatori, al doilea - 9 spectatori si al treilea - 4 spectatori. În 1990, aveam si 500 de spectatori la sala A si B, la fiecare film. În aceste conditii dezastruase, pânã si edilii orasului nu sunt alãturi de noi. S-a stabilit impozitul pe clãdire la o sumã fabuloasã, 34 milioane, si nu s-a acceptat mãcar sã fie redus la 50%! Asta în timp ce un bilet de film costa 6.000 de lei, întreg si 4.000 de lei, cu reducere“, declara pe 10 februarie 1999, fosta coordonatoare a cinematografului “Dacia“, Rodica Râpanu.

Acum se vrea, dar nu se mai poate!

“Situatia cinematografului este incertã la momentul acesta. El apartine unei institutii din Bucuresti, iar autoritãtile locale nu au niciun drept asupra clãdirii. Înãuntru nu aratã chiar atât de rãu, s-a mai întretinut cât de cât, dar din pãcate, de vreo 4 ani, stã asa, pur si simplu... Se asteaptã o Hotãrâre de Guvern, prin care sã se decidã soarta a mai multor cinematografe din tarã, aflate în aceeasi situatie. Atunci se va vedea exact cum vor evolua lucrurile“, a explicat ieri, directorul Casei de Culturã Husi, Sergiu Gãinã.

Sursa: Adevarul de Vaslui

Mai putin de 20.000 de lei pentru îngrijirea nevoiasilor Husului!

6000 lei pentru serviciile Asociatiei “Totul pentru Viatã“, 6500 lei pentru sustinerea activitãtii “Congregatiei Surorilor Sãracilor Pãrintelui Vicenzo Morinello“, 2000 de lei, pentru Centrul Diecezen Caritas, precum si 4000 lei pentru copiii ocrotiti în centrul de zi numit “Star of Hope“ - acestea vor fi alocatiile pe 2009 pentru întretinerea bãtrânilor si copiiilor aflati sub protectia celor 4 centre umanitare active în Husi.

Activitatea “Congregatiei Surorilor Sãracilor Pãrintelui Vicenzo Morinello“, fundatie care a beneficiat de cea mai mare alocatie bugetarã, a fost apreciatã în mod deosebit de executiv, inclusiv datoritã faptului cã surorile catolice au dat si ele la rândul lor o mânã de ajutor edililor, acceptând sã gãzduiascã în clãdirea lor copiii grãdinitei cu program scurt nr. 8. Aceastã grãdinitã a intrat într-un program de reabilitare complex si pentru ca activitatea sã nu fie suspendatã, s-a gãsit aceastã solutie. Fundatia “Star of Hope“ îsi cheltuie întreaga sumã alocatã de Primãrie pe hrana zilnicã a celor 36 de copii, care primesc aici o masã caldã. “Vom mai cãuta sponsori pentru alte nevoi. Oameni cu suflet care vor sã ne ajute. De exemplu, ni se cere, în conformitate cu normele actuale, sã despãrtim toaleta pentru bãieti si fete. Este o cheltuialã în plus pe care trebuie sã o facem. Si pe asta si pentru alte lucruri pe care vrem sã le facem pentru copii, apelãm la oameni cu suflet bun, care ne ajutã. În Husi sunt astfel de oameni si întotdeuna reusim ceea ce ne propunem“, a spus Rita Rotaru, coordonatoarea centrului.

Sursa: Adevarul de Vaslui

Primãria Husi ar vrea sã îsi cumpere un autobuz!

Pensionarii huseni îi cer executivului sã nu uite o promisiune mai veche fãcutã: mãcar 15 cãlãtorii gratuite pentru cei mai sãraci dintre ei! „Ni s-a promis cã vom avea si noi bilete gratuite. Mãcar 15 cãlãtorii. Sau 10, nu conteazã, dar sã fie câteva. Unii bãtrâni stau în zonã sau în Corni si vor sã vinã în centru. Au nevoie de transportul în comun. Pe lista noastrã existã 300 de pensionari cu pensii foarte mici, sub 290 de lei. Mãcar pentru ei“, a declarat Mircea Talasman, presedintele Asociatiei Pensionarilor. Acesta sustine cã reprezentantii executivului local i-au dat asigurãri cã se va rezolva si aceastã problemã, însã Primãria are un plan inedit vis-a-vis de chestiune: intentioneazã sã cumpere un autobuz care sã fie exclusiv al Primãriei si de care sã se foloseascã bãtrânii pensionari si elevii. „Nu stiu când vor lua autobuzul, dar îl vor cumpãra, probabil, când vor avea bani. Noi asteptãm. Ar fi o idee nemaipomenitã, ca sã nu mai depindã Primãria de o firmã privatã, care sã îi transporte elevii si pensionarii“, a mai spus presedintele Asociatiei.

Sursa: Adevarul de Vaslui

joi, ianuarie 08, 2009

Primãria Husi si Colegiul “Dimitrie Cantemir“, parteneri în proiectul “Prin Europa, la volanul calculatorului“

Conducerea Colegiului “Dimitrie Cantemir“, în parteneriat cu Primãria municipiului Husi au pus la cale implementarea unui proiect pe cât de inedit, pe atât de interesant pentru municipiul Husi, numit “Prin Europa, la volanul calculatorului“. Astfel, conducerea Colegiului, reprezentatã de directorul profesor dr. Teodor Botezatu a solicitat executivului local, sustinerea financiarã a proiectului cu suma de 10928 lei, Primãria urmând sã aibã calitatea de partener unic al institutiei scolare. La finalul celor 12 luni, cât dureazã proiectul, se doreste ca 100 de persoane, elevi si nu numai, sã dobândeascã o serie de cunostinte temeinice privind utilizarea a tehnicii IT. Foarte important, participantii la proiect vor dobândi certificate de utilizare a calculatorului (ECDL), recunoscute la nivel international. Primãria Husi - executivul si membrii Consiliului Local (CL) - au fost de acord cu propunerea Colegiului Agricol “Dimitrie Cantemir“, votând “pentru“ aceastã idee.

Sursa: Adevarul de Vaslui

Cercetat penal la doar 13 ani

La doar 13 ani, un copil din Husi este cercetat penal pentru infractiunea de furt calificat! El a fost reclamat la Politie de cãtre vecinii cãrora le-a lipsit din casã suma de 400 de lei, iar în urma cercetãrilor politistilor, copilul a recunoscut întreaga faptã. Acesta, rãmas o vreme fãrã supravegherea pãrintilor plecati la muncã în strãinãtate, a comis gestul “din teribilism“, sustine mama. Femeia afirmã cã fiul sãu nu ducea lipsã de nimic, iar fapta lui nu se poate justifica decât ca urmare a influentei nefaste pe care prietenii mai mari ai minorului au putut-o avea asupra lui. Serviciul Local de Asistentã Socialã, la fel ca si politistii, au demarat o achetã, pentru a vedea concret conditiile de viatã ale copilului si cauzele care au dus la producerea faptei. La primirea adresei din partea Primãriei Husi, prin care i se solicita mamei o serie de acte doveditoare privind minorul (adeverintã de la medicul de familie, situatia scolarã, etc), mama s-a temut ca, prin aceasta, statul sã nu înceapã, practic, procedura de luare din mediul familial. “A fãcut o prostie, a gresit, voi face totul sã îl duc pe calea cea bunã“, promite mama. “Dacã minorul are 13 ani, nu rãspunde penal, dar asta nu înseamnã cã Politia sau Asistenta Socialã nu trebuie sã efectueze o anchetã pentru a vedea în ce conditii trãieste si este educat copilul respectiv. Se va constata dacã familia minorului este dezorganizatã, dacã au anumite probleme. Sigur cã se vor lua în consideratie toate circumstantele, dar mãsura luãrii din mediul familial este una care are nevoie de mult mai multe argumente“, a declarat avocatul husean, Cãtãlin Tocu.

Sursa: Adevarul de Vaslui