vineri, august 29, 2008

Ajutor umanitar

Octavian George are un an si sapte luni si este diagnosticat cu hipoacuzie bilaterala (forma profunda) avand nevoie urgenta de

implant cohlear, operatie ce necesita un efort financiar de aproximativ 20 000 EURO si care trebuie efectuata pana la implinirea varstei de doi ani.

Cei care pot ajuta (carora le multumim din suflet!) , sunt rugati sa depuna o suma cat de mica in contul :

LEI RO65BRDE380SV16967263800 BRD HUSI - Tenu Cristian Fernando (tatal baiatului)
EURO RO76BRDE380SV15292823800 BRD HUSI

Consilierul Alexa si-a depus jurãmântul de ales al CL Husi!

Claudiu_alexa.jpgSURPRIZÃ Dupã o absentã motivatã de o problemã personalã importantã, ieri, în cadrul sedintei ordinare a Consiliului Local Husi, Claudiu Alexa, consilier liberal, le-a fãcut colegilor de mandat o adevãratã suprizã, atunci când, inopinat, si-a fãcut aparitia în sala de discutii. Cei mai multi dintre edili îl stiau pe Alexa, cu treburi, peste hotare, dar s-au bucurat sã constate cã acesta s-a reîntors la muncã. Presedintele de sedintã, Sandu Drãgunoi, a deschis lucrãrile numai dupã ce l-a invitat pe Claudiu Alexa sã depunã jurãmântul cu care a rãmnas «dator», imediat dupã alegerea sa pe listele PNL. Liberalul si-a rostit, emotionat, cuvintele solemne, în timp ce, din respect pentru momentul în sine, întreg Consiliul s-a ridicat în picioare. Acum, în sfârsit, CL-ul municipiului Husi este complet, cu 19 consilieri în functie. Liberalii si-au întãrit astfel rândurile, având 5 alesi activi în institutie. «Da, m-am întors si sunt bucuros pentru asta», a spus, în final, Claudiu Alexa, celor care au tinut, dupã sedintã, sã îi ureze “bunã revenire”.

Tulburelul de Husi

CL_azi_.jpgAPRIGI Sedintã tulbure, ieri în Consiliu Local (CL) Husi! Câteva proiecte de hotãrâre au încins la maxim spiritele între alesii locali din opozitie, care s-au arãtat enervati de propunerile tot mai dese ale pesedistilor. Fie cã a fost vorba despre un proiect care sã oblige comisiile din CL sã sustinã audiente periodice cu cetãtenii, fie cã s-a adus în discutie vânzarea unui teren intravilan la un anume pret, alesii s-au contrazis minute în sir. Punctul culminant al întrunirii a fost atins în momentul în care fostul viceprimar al Husului, Romicã Lorent, PD-L, a acuzat, atât pe pesedisti, cât si pe liberali, cã «îsi bat joc de averea orasului», iar acestia, în replicã, l-au trimis pe alesul supãrat sã se contreze cu expertii în evaluãri imobiliare, care au stabilit pretul de la care poate porni licitatia.

ORDINE DE ZI! În ciuda cãldurii de nesuportat din sala de sedinte a Consiliului Local (CL), ieri searã alesii Husului au fost mai activi ca de obicei. Cele 11 proiecte de pe ordinea de zi i-au provocat pe edili la discutii si polemici care au anticipat finalul vacantei de varã si reintrarea echipei în ritm normal. S-au dat avize de principiu, s-a aprobat vânzãri de locuinte sociale cãtre actualii chiriasi si s-a dat un loc de casã unui cetãtean necãjit, care avea nevoie de pãmânt gratis. Primele divergente s-au înregistrat la proiectul ce viza majorarea biletului de cãlãtorie cu transportul în comun intraurban, de la 1 leu la 1,5 lei. Alesi precum Radu Bobârnat sau Georgeta Giosu au considerat cã majorarea nu se justificã, Bobârnat arãtând cã din proiectul initiat de firma de transport privatã, lipseste o fundamentare a solicitãrii, care sã justifice demersul din punct de vedere economic. Alesii, dupã discutii ba «pro», ba «contra», au concluzionat cã trebuie amânatã luarea unei decizii, pânã când initiatorii vin cu o justificare mult mai convingãtoare a majorãrii pretului în cauzã.

Consilierii huseni, nevoiti sã se întâlneascã mai des cu electoratul, în urmãtorii 4 ani!

INITIATIVÃ Nici premierele nu au lipsit de la animata sedintã a Consiliului husean! Pentru prima datã în actualul mandat, doi profesori din echipa edililor, Georgeta Giosu si Gheorghe Hoha, si-au unit fortele pentru a initia un proiect de hotãrâre, contestat însã vehement de câtiva colegi de mandat. Cei doi s-au gândit cã a sosit momentul ca alesii sã respecte mult mai abitir prevederile Legii 215/2001, motiv pentru care a cerut sã fie stabilit un program clar de audiente, în care reprezentantii fiecãrei comisii de specialitate sã aibã întâlniri cu electoratul nemultumit. Georgeta Giosu a spus cã a initiat acest proiect, pentru ca alesii sã fie într-un dialog direct cu cetãtenii. A subliniat chiar si faptul cã presa, de multe ori, le-a transmis mesajul husenilor, desi, în mod firesc, ar fi trebuit ca membrii CL sã stie primii problemele din teren. Liberalii au fost primii care au ripostat si au spus cã acest proiect nu este justificat legal, pentru cã nu comisiile trebuie sã tinã audiente, ci consilierii. Dar, ca de obicei, majoritatea decide! Mai ales, dupã ce proiectul a fost sustinut public de pãrintele consilier Alexandru Vâjianu, doar o formalitate a fost pânã la trecerea propunerii.

Romica_Lorent__azi___CL.jpgNervi si supãrare, pe un raport de evaluare al unui teren intravilan din Husi!

De departe, cel mai tensionat moment al serii a fost acela în care a ajuns în fata alesilor, propunerea de vânzarea prin licitatie publicã a unei suprafete intravilane de 32219, 64 mp, situatã dincolo de calea feratã a orasului. Cum în documentare a fost gãsit si un raport de evaluare, în care expertii considerau cã terenul poate pleca de la un pret de vânzare de 1, 95 euro/mp, fostul viceprimar, Romicã Lorent, a rãbufnit. «Mai întâi, vreau sã cer executivului sã nu mai bage la urgentã proiecte de hotãrâre pe ordinea de zi, pentru cã nu avem timp sã le studiem. Apoi vreau sã spun cã a vinde un teren de 32219, 64 mp, la doar 1, 95 euro pe metru pãtrat, este o bãtaie de joc. Este vorba despre averea orasului, nu despre o chestiune privatã. Am informatii cã acolo se vinde teren cu 20 de euro pe metru pãtrat si noi ce facem? Dãm totul pe nimic?! Noi, PD-L-ul nu suntem de acord cu asta», s-a supãrat Lorent. Mai mult, acesta a fãcut comparatia cu situatia oamenilor din cartierul Recea, cãrora CL-ul nu le-a permis cumpãrarea terenurilor de sub case sub 20 de euro/mp, fapt care, în opinia lui, îi întãreste punctul de vedere. Liberalii au intervenit primii si i-au spus lui Romicã Lorent cã, în fond, cele douã situatii diferã, iar licitatia publicã permite o «expansiune» a pretului, în functie de ofertele care se fac. «Zona (dincolo de calea feratã) este una în care demult nu se mai fac investitii», au contraatacat sustinãtorii proiectului. «Domnule Lorent, sunt doi experti în evaluãri imobiliare care spun cã pretul de pornire este acesta. Cu ei trebuie sã vã contraziceti, în acest caz», au atras atentia unii consilieri. Cum polemica s-a prelungit, presedintele de sedintã a propus amânarea proiectului în cauzã, tocmai pentru a se solicita lãmuriri suplimentare de la expertii evaluatori, care pot spune dacã pretul de 1, 95 euro este sau nu este just pentru o astfel de vânzare.

joi, august 28, 2008

În cartierul husean “Dacia”, s-a terminat plantarea stâlpilor de înaltã tensiune

APROAPE! Locuitorii cartierului husean „Dacia“ asteptã în aceste zile sã îsi vadã visul cu ochi: firma angajatã sã punã stâlpii de înaltã tensiune în toatã zona, pentru extinderea retelei de alimentare cu energie electricã, si-a terminat lucrarea. Dupã ani de zile de stat în întuneric, cele câteva sute de familii vor putea sã se racordeze la sistem, pentru a avea în casã, în sfârsit, luminã. „Au terminat de pus stâlpii, cam pe toate strãzile, ca sã ajungã curentul la toatã lumea. N-am mai gândit cã se va aduce lumina aici, în marginea husului... Eu am un bãiat care are casã un pic mai încolo si de vreo 2 ani, de când s-a mutat, tot la lumânare a stat. Nu televizor, nu frigider, nu nimic. Ca pe lumea cealaltã. Acum, dacã vine lumina, va fi mai bine. Ei asta si-au dorit mereu, luminã. Cã au doi copii, unul de vreo douã luni, nebotezat încã, si unul de 5 ani. Iar cel mare mereu plângea dupã luminã, mai ales noaptea», a spus Aurica Vãduva, de 65 de ani. Cei mai multi dintre locuitorii zonei, si-au pregãtit instalatiile specifice pentru a-si putea trage curentul electric în locuinte, iar investitia a meritat. „Noi ne-am pregãtit totul la casã. Am dat multi bani, dar nu mai conteazã. Numai cã asteptam sã vinã sã ne facã racordul la fiecare casã mai repede. Poate anul acesta facem si noi mãcar sãrbãtorile de Crãciun ca toti oamenii, cu luminã, cu brad, sã se bucure copiii”, a mai spus si Mihaela Pricop, 34 ani.

Unii cu centrale, altii cu turturi în casã

Elena_Bahnariu_.jpgDEZAVANTAJATI Husenii, în special cei vârstnici si fãrã posibilitãti materiale care sã le permitã achizitionarea de centrale termice, reclamã la Primãria localã si la Goscomloc, faptul cã debransãrile „în nestire” de la sistemul centralizat de încãlzire, a fãcut ca apartamentele lor sã rãmânã în frig, iarna trecutã si, probabil, iarna aceasta. În oras sunt blocuri întregi în care doar câteva apartamente au mai rãmas racordate la sistem, iar cãldura, se plâng proprietarii, nu mai ajunge la ei.

RECLAMATIE Husenii au început sã îsi facã griji pentru cãldura din locuintele lor, în anotimpul rece. Unii proprietari de apartamente, încã dependeti de sistemul de încãlzire centralizat, reclamã faptul cã, din cauza vecinilor debransati, fie cu stirea, fie fãrã acordul Goscomloc-ului, sistemul de tevi prin care ar fi trebuit sã se asigure încãlzirea în toate locuintele din bloc, a fost distrus, în mare parte. „Iarna trecutã am pãtit acest lucru si m-am încãlzit, de nevoie, la un radiator electric. Pentru cã vecinii mei de la parter si de la etajul I, s-au debransat toti, tãind tevile prin care circula apa caldã, la mine ajungea doar în bucãtãrie, printr-o singurã teavã. Restul erau reci“, a relatat Elena Bahnariu, 65 de ani. Femeia sustine cã a reclamat aspectul de mai multe ori la Goscomloc, însã nimeni nu a reactionat.

„Nu este prima reclamatie de acest gen si vreau sã verificãm în amãnunt”

Elena Bahnariu sustine cã în urmã cu câteva zile a ajuns în audientã la primarul Ioan Ciupilan. Acesta i-a dat dreptate femeii si a dispus functionarilor din Primãrie, responsabili cu aceste probleme, formarea unei comisii si verificarea datelor din teren. „Nu este prima reclamatie de acest gen si vreau sã verificãm în amãnunt modul în care s-au fãcut unele debransãri”, a precizat primarul. Între timp, la blocul în cauzã, pe strada 1 decembrie, nr. 22, nu s-a arãtat nicio comisie din partea administratiei locale. „În fata mea, domnul primar le-a spus sã ajungã a doua zi la mine, sã verifice tevile. Dar nu au venit nici azi. Se apropie iarna“, se teme vârstnica. Mai mult, femeia sustine cã, de supãrare, nu si-a mai plãtit nicio facturã la Goscomloc încã din luna noiembrie a anului trecut. „Nu mai plãtesc nimic , pânã nu se garanteazã cã voi avea si eu cãldurã ca oamenii „, a spus Elena Bahnariu.

„Asociatiile de proprietari trebuie reînfiintate la Husi“

Asemenea situatii, spun specialistii, se întâmplã doar pentru cã la nivelul orasului Husi nu existã nicio asociatie de proprietari. „Dacã ar fi grupati în asociatii, locatarii de bloc ar avea mult mai putine astfel de probleme. Nici datorii la cãldurã sau la apã nu ar mai fi, bineînteles, dacã si presedintele ar fi controlat cum trebuie de noi sau de Primãrie. La nivelul orasului au fost 13 asociatii si ar trebui reînfiintate. Avem sprijinul Primãriei pentru a repune în functiune acest sistem. În ce priveste debransãrile, oricine depune reclamatie pe un asemenea caz, se fac verificãri imediate. Si în cazul acestei persoane se vor efectua“, a declarat directorul SC Goscomloc, Neculai Bugeag.

Organizatiile care protejeazã copiii necãjiti din Husi, îsi reîncep activitatea

Pentru cei 30 de copii ai Fundatiei Star of Hope, scoala va începe la 1 septembrie. Copiii vor fi chemati la centrul de zi mai devreme decât începerea oficialã a anului scolar, deoarece se doreste rememorarea cunostintelor lãsate deoparte în vacantã. Cei mai multi dintre micutii provin din familii cu posibilitãti materiale reduse, iar reîntoarcerea la centru este pentru multi dintre ei o mare bucurie. „Aici primesc o masã caldã zilnic, cu ajutorul Primãriei locale si a unor sponsori inimosi. Ei se simt bine si tot ceea ce fac aici le foloseste. Copiii au avut la finele anului scolar trecut rezultate foarte bune. Am avut 13 copii cu premiul I si asta ne-a bucurat pe toti. Îi ajutãm la fãcut teme si la orice activitate din timpul zilei. Fãrã acest centru, multi dintre ei ar fi mai tristi“, a declarat Rita Rotaru, responsabila centrului de zi „Star of Hope“. Un alt centrul social pentru protectia copiilor, la fel de eficient la nivelul Husuluil, este cel al Surorilor Franciscane, care au în grijã peste 100 de copii proveniti din familii defavorizate.

Grãdinitã de 12 miliarde de lei vechi, la Pãdureni!

OBIECTIV Prescolarii din comuna Pãdureni vor avea o grãdinitã în valoare de 12 miliarde de lei vechi, construitã dupã toate normele de confort actuale: încãlzire centralã, grupuri sanitare în interior, parchet, gresie si dotãri specifice! Cel putin asa anuntã primarul Temistocle Diaconu, care se bucurã cã Guvernul deja i-a dat banii pentru a ridica obiectivul. „Avem aprobat proiectul si Guvernul si-a dat girul. Va fi o grãdinitã foarte frumoasã, cu etaj, cu patru clase. În aprilie 2009 trebuie sã fie gata. Acum se lucreazã intens“, a delarat primarul. Nici pânã acum, copiii prescolari din Pãdureni nu au avut conditii neadecvate, însã spatiul nu se potrivea cu.. ambitiile lui Diaconu, cel denumit neoficial „primarul primarilor“ din judetul Vaslui. „Nu aveam grupuri sanitare în interior si nu era cum meritã copiii nostri. Întotdeauna vrem mai mult, mai frumos. Am spus sã facem si asta, o grãdinitã modernã, cu încãlzire centralizatã. Sediul fostei grãdinite va reveni bibliotecii comunale si tot un câstig va fi”, s-a mândrit edilul sef la Pãdureni, sef al ansamblului folcloric „Stejãrelul“.

marți, august 26, 2008

Telefoane utile Husi

Telefoane utile

Informatii Gara : 004 0235 480 308
S.C Autobuzul : 004 0235 480 278
Goscomloc : 004 0235 481 560
Politia Husi : 004 0235 480 305
Policlinica triaj : 004 0235 481 024
Primaria : 004 0235 480 126
004 0235 471 558
Conel : 004 0235 480 441
Politia Sanitara : 004 0235 471 751
Spitalul Husi : 004 0235 481 081
Salvare : 004 0235 481 145
Peco Husi : 004 0235 480 838
Of.Postal : 004 0235 471 381
Vama Albita : 004 0235 481 843

luni, august 25, 2008

Primarul Ciupilan a pus mâna pe lopatã!

jan_ciupilan___fotografii_parc_husi103.jpgLUCRÃRI Vesti bune pentru huseni! Începând de astãzi, pe portiunea de Drum European (DE) 581, din « Zona Industrialã» si pânã în apropierea cartierului Dobrina, se încep lucrãrile de schimbare a conductei de apã potabilã, urmãnd ca în cel mult o lunã, promit alesii, sã înceapã asfaltarea segmentului de DE, ce strãbate municipiul.

LA TREABÃ! Fie cã o face «la ambitie» sau, pur si simplu, îi reusesc propriile strategii administrative, primarul Jan Ciupilan vrea sã arate cã s-a pus în slujba orasului, mai hotãrât ca niciodatã. Începând de astãzi, sistemul de apã-canal din Zona Industrialã a orasului si pânã în preajma cartierului Dobrina, va fi modernizat, anuntã conducerea Primãriei. Acest fapt îi va bucura mai ales pe locatarii zonei, care aproape s-au obisnuit cu «fântânile arteziene» provocate de spargerile vechilor conducte. Lucrãrile vor demara în fortã, promit alesii, iar motivul realizãrii lucrãrilor în cel mai scurt timp, se datoreazã altei «vesti bune», care vine tot de la nivelul executivului local: peste numai o lunã, se va începe asfaltarea Drumului European care traverseazã Husul. Ion Ciupilan confirmã punerea în practicã a acestor douã lucrãri: “Vreau sã spun cã a sosit momentul ca promisiunile mele sã fie puse în practicã. Schimbarea conductei de apã care tine din zona industrialã si pânã aproape de unitatea militarã reprezintã o urgentã la momentul acesta, deoarece peste o lunã de zile vreau sã începem asfaltarea Drumului European. Sunt lucruri pe care le-am promis si care trebuie puse în practicã. Nu este adevãrat cã fac “la ambitie” ceva, ci fac pentru orasul nostru ceea ce trebuia demult fãcut», a declarat primarul Jan Ciupilan.

Husenii asteptã si “spatiile verzi” promise!

EXPLICATII De reamintit cã pe lângã reabilitarea sistemului de apã-canal si modernizarea strãzilor locale, primarul Ciupilan le-a mai promis husenilor un lucru la fel de important: amenajarea si sporirea numãrului de spatii verzi din municipiul Husi. Întrebat despre acestea, edilul sef a precizat: «Da, pot sã vã rãspund cã urmãresc în mod special ca spatiile verzi din Husi sã fie cât mai multe si cât mai frumoase. Din acest motiv, în perioada 25 august - 5 septembrie, am depus la Ministerul Mediului proiecte importante în acest sens. Sper ca în momentul analizei, proiuectele de la Husi sã fie eligibile. Dacã nu vor fi, nu conteazã, vom gãsi alte resurse si pentru ele », s-a exprimat acesta.

„Încet-încet, vedem noi cum facem, sã iasã cât mai bine pentru oras“

Ciupilan a mai spus cã a reusit cu banii putini din visteria Primãriei sã facã o serie de lucruri aparent nesemnificative, dar importante pentru husenii care au nevoie de ele. «Am reusit sã repar podul din zona Corni, în legãturã cu care am avut multe reclamatii. Am început reamenajarea unui pãrculet din zona Castroian. E mic, dar dacã îl înfrumusetãm va conta pentru peisajul general. Si, încet-încet, vedem noi cum facem, sã iasã cât mai bine pentru oras« , a declarat primarul Ciupilan.

Rãzboiul soferilor huseni cu masinile de la “Salubritate”

PARADOX Angajatii Serviciului Local de Salubritate din Husi s-au sãturat sã fie împiedicati sã ajungã la tarcurile containerelor pentru gunoi, de cãtre cei care îsi parcheazã masinile în imediata vecinãtate, si de aceea au gãsit o metodã ingenioasã de rezolvare a situatiei. Pe un “fluturas“ stampilat si semnat de însusi directorul Serviciului, inginerul Neculai Bugeag, aplicat pe geamul masinii, soferul gãseste un avertisment prin care i se aduce la cunostintã faptul cã, dacã îsi va gãsi vreodatã autoturismul avariat de utilajele SPLS, sã fie convins cã nimeni, în afara lui, nu se face responsabil de pagubã. «Vã rugãm sã nu blocati accesul la punctele gospodãresti. Pentru orice avarie cauzatã de cãtre masinile de salubritate în zona punctelor de colectare, responsabilitatea o poartã cel care a blocat accesul la punctele gospodãresti », a cerut directorul Popa. Iar cei mai multi dintre huseni se conformeazã, lamentându-se totusi cã, în preajma blocurilor din zona centralã a municipiului Husi, parcarea unei masini într-un loc adecvat este, practic, imposibilã. «Noi ne ferim de containere, dar unde sã ne ducem. Aici e drum, aici e intrarea în bloc, aici e intersectie si unde sã parcãm? Cred cã Primãria ar trebuie sã se gândeascã mult mai serios la realizarea unor parcãri, pentru cã la momentul acesta, Husul este sufocat, as putea spune, de masini parcate pânã si pe spatiile verzi », a spus huseanul Cãtãlin Idriceanu, 31 de ani.

Vor sã salveze...o fântânã!


INIMOSI Pentru cã una dintre cele mai vechi fântâni din orasul Husi, cu apa cãreia si-au potolit setea mii de oameni, zeci de ani la rând, riscã sã se dãrâme, o familie de localnici a recurs la un mod inedit de a salva sursa de apã: au scris pe o plancardã un mesaj care nu lãsa pe nimeni indiferent: «Toti cei care iau apã din aceastã fântânã sunt rugati sã contribuie cu bani, pentru a cumpãra materiale pentru reparatii, curãtare si, eventual, sfintire. Vã multumim, familia Filimon».

RUINATÃ Fântâna cu coarbã de pe strada Frunzelor este una dintre cele mai vechi surse de apã din « Orasul Bisericilor», despre care oamenii spun cã ar fi cea mai bunã din tot Husul. Din cauza vechimii însã, dar si a putinelor interventii în renovarea ei, de-a lungul timpului, fântâna a ajuns în paraginã. Colacul greu, din beton, s-a ruinat, iar acoperisul vechi s-a gãurit si nu o mai poate apãra de ploi, de vânt... O familie din vecini, Filimon, a considerat cã nu e drept sã lase fântâna sã se distrugã, fãrã a încerca sã o ajute cumva. A încercat mai întâi printr-o cerere la autoritãti: «Am fost la Primãrie si am povestit cum stau lucrurile cu aceastã fântânã. Are o apã curatã si rece si e pãcat de la Dumnezeu sã fie lãsatã în paraginã. De aici am bãut toti când eram mici. Si toti care trec în drum spre oras se opresc si beau. Spun cã izvorul e tare bun. Mi s-a spus cã inginerul care se ocupã cu astfel de lucruri este în concediu si când v-a venit, va vedea ce e de fãcut”, a declarat Virginia Filimon, 56 de ani.

Rugãminte cãtre toti trecãtorii...

DORINTÃ Pentru a nu pierde timpul, familia Filimon a gãsit o metodã proprie prin care sperã sã obtinã cele câteva milioane de lei vechi, necesare renovãrii fântânii. “Ne-am gândit cum sã facem si am spus cã ar fi foarte bine dacã am scrie un mesaj. Sã vadã lumea, mãcar cei care beau de aici, cã este nevoie de reparatii. Nu sunt multi bani, dar trebuie adunati. E pãcat sã o lãsãm asa. Ea ne-a dat apã atâtia ani si poate va mai da. Cine contribuie, îsi face pomanã. Nimic nu e mai de folos decât sã dai bani pentru o fântânã », a mai spus Virginia Filimon. Femeia a spus cã « strategia » a început sã dea primele roade. “Câtiva oameni care au citit, au venit si au dat câte 10 lei, cât au putut... M-a impresionat faptul cã au venit cu bani si oameni din altã parte a orasului. Eu am fãcut listã cu toti, ca sã nu fie probleme. Nu s-au adunat decât putini bani. Cam 10 milioane de lei dacã strângem în total, turnãm beton pe jos, facem colacul, reparãm acoperisul. Si poate ne ajunge bani sã o sfintim, pentru cã asta e foarte important”.

Îsi doresc mult sã o sfinteascã!

Localnicii au dreptate când spun cã apa acestei fântâni este una de o calitate superioarã, pentru cã testele fãcute de specialisti au arãtat acest lucru. «S-au luat probe din ea si s-au dus vecinii nostri cu ele la un laborator anume. De acolo s-au întors cu rezultatul cã este foarte bunã. De aici nu este deloc periculos a se da si la nou nãscuti, pentru cã nu contine nitriti sau alte asemenea», spun oamenii. Cei mai mult îsi doresc sã o poatã sfinti, pentru cã nimeni nu mai tine minte de când fântâna nu a mai avut parte de un astfel de ritual.

duminică, august 24, 2008

Minunea arhiereului

DESTIN Biserica Sfântul Neculai din Husi a rezistat timp de 180 de ani la cutremure, incendii si alte încercãri. Explicatia acestei trãinicii stã la temelia ei, acolo unde este îngropat arhiereul Policarp Bârlãdeanul.

Refacerea uneia dintre cele mai vechi biserici din municipiul Husi, „Sfântul Neculai“, având o istorie greu încercatã în cei aproape 180 de ani de existentã, s-a terminat în acest an, chiar dacã putini au mai crezut, dupã cutremurul din ’86, când lãcasul a fost distrus în proportie de 80%, ca el va mai fi de folos crestinilor încã multi ani de aici înainte. Biserica „Sfântul Neculai“ este cu atât mai importantã, cu cât la temelia ei, odihneste un om ilustru pentru Husi, Arhiereul Policarp Bârlãdeanul. Corpul acestuia a fost descoperit în 2004 când se efectuau lucrãri de renovare, sub dusumeaua veche. Chiar dacã biserica a fost complet renovatã trupul neînsufletit al arhiereului a rãmas la temelia sfântului lãcas.

REFÃCUT Biserica „Sfântul Neculai“ din Husi este, asa cum spune preotul paroh Alexandru Vâjianu, este cel mai vechi si poate cel mai greu încercat lãcas de cult din “Orasul Bisericilor”, dupã catedrala Episcopalã „Sfintii Apostoli Petru si Pavel“. Construitã în anul 1832, zidirea a avut parte de evenimente care au fost la un pas de a o distruge. „Pentru cã Dumnezeu nu a vrut ca biserica Sfântul Neculai sã disparã, a apãrat-o mereu, de foc si de tot ce a fost rãu în decursul anilor. Cele mai grele încercãri le-a avut în anii 1977 si 1986, când în urma cutremurelor, lãcasul a fost avariat în proportie de 80%. Cu greu si-a mai putut imagina cineva cã zidirea va mai avea vreo sansã“, povesteste preotul Alaxandru Vâjianu. În 1992 însã, cu ajutorul enoriasilor, s-a început reconstructia bisericii. “Multi nu credeau cã se mai poate face ceva pentru biserica noastrã, dar totusi am încercat.“ Enoriasii, în jur de 700 de familii, au contribuit cu ceea ce au putut, pentru ca zidurile bisericii sã fie întãrite, iar turla lãcasului sã se înalte din nou, ca o rugãciune, cãtre cer. „Oamenii m-au ajutat. Fiecare a dat putin câte putin, din ce au avut si a contat. Acum biserica lor, a noastrã, a tutoror e ca nouã. Si ne mândrim cu asta”, a mai spus parohul.

L-au descoperit pe Arhiereul Vicar, sub dusumelele bisericii, dupã 128 ani!

În 2004, când se efectuau lucrãri de renovare, sub dusumeaua veche, zidarii au descoperit cu uimire un scrin, având în el trupul neînsufletit al unui om, care, dupã straiele deosebite, pãrea fatã bisericeascã. “A fost o descoperire extraordinarã. Demult, arhiva cu documente a bisericii fusese distrusã si de aceea nu mai existau date cu privire la acest aspect. Câteva zile nu am stiut cine se aflã înmormântat acolo, dar apoi, cu totii am aflat, era Arhiereul Vicar Policarp Bârlãdeanul, decedat în 1876. L-am lãsat acolo si acum, dupã ce s-a finisat reconstructia bisericii, realizãm la suprafatã, în bisericã, pe locul sub care se aflã sicriul celui decedat, o placã deosebitã, cu datele sale si o candelã care va sta mereu aprinsã”, a declarat preotul Vâjianu.

Arhiereul Vicar Policarp Bârlãdeanul, în scrierile vremii

Informatii despre Policarp Popescu, mai ales când se doreste a se evoca perioada în care acesta a fost director al Seminarului teologic din Husi, se gãsesc în lucrarea profesorului de istorie husean Costin Clit, „Istoria Seminarului teologic din Husi (Cronica Husilor, vol IV, 1988, p. 291). La vârsta de 38 de ani, profesorul de Elinã, Moralã crestinã, Pastoralã si Liturgicã este numit în fruntea institutiei, în 1972. „...Pe 11 noiembrie 1873, Policarp Popescu este propus de Sfântul Sinod pentru a fi hirotonit. Ca preot si mai apoi ca arhiereu, va consemna un biograf al sãu, fost elev la seminar, „exprima întotdeauna cu-cernicie si religiozitatea din convinctiune. Ca membru al Sfântului Sinod, s-a distins dintre multimea de pãrinti arhierei prin stiintã, pricepere si iubirea de ostenealã în profitul si buna organizare a Bisericii“, (Iacov Antonovici, „Arhiereul Policarp Popescu Bârlãdeanu (1831 - 1876), Buletinul Episcopiei Husilor, anul II, 1926, nr. 1, p 28). Fiind grav bolnav de plãmâni în ultimele luni de viatã, P.S. Policarp a donat bisericii Sfântul Neculai din Husi, unde slujise o vreme, „300 de galbeni pentru vesminte, cãrti si alte îmbunãtãtiri necesare“ si bibliotecii Seminarului, toate cãrtile sale, iar bruma de avere a donat-o rudelor - frati, nepoti..“, (Biserica Ortodoxã Românã, anul III, 1876 - 1877, nr. 1, p. 45 - 46).

FCM HUSI VREA IN LIGA A III- A

TRIST...Acum doi ani de zile, FCM Husi evolua în liga a III-a si aduna douã-trei mii de spectatori la fiecare meci de acasã. Momentan, formatia „orasului dintre vii” se zbate în anonimatul campionatului judetean, iar lumea nu mai vine la stadion. Oamenii de afaceri din Husi nu prea sunt împãtimiti sã investeascã în sport, iar autoritãtile locale sprijinã fotbalul husean în limita posibilitãtilor.

Dacã un oras ca Urziceniul, cu numai 20.000 de mii de locuitori, are echipã în liga lui Miticã, Husul, cu 30 000, nu îsi permite sã aibã nici mãcar în divizia C. Echipa FCM Husi joacã în campionatul judetean si îsi propune ca si în acest an sã participe la play-off-ul ligii a IV-a. Dupã ce a evoluat 3 sezoane la rând în divizia C, între 2003 si 2006, beneficiind si de aportul unor jucãtori de la FC Vaslui, formatia huseanã joacã în divizia D, cu jucãtori tineri, dornici de afirmare. „Era o plãcere sã vii la meciuri, acum mai ies din casã doar ca sã mã plimb. Înteleg cã fotbalul nu e o prioritate, sunt multe alte lucruri care trebuie fãcute în oras, dar e pãcat, lumea venea la stadion. Acum, dacã mai vin 50-100 de spectatori la meciurile FCM-ului. Alte orase au echipe în ligile superioare, iar noi jucãm cu Tãtãrãni. Poate anul ãsta o sã reusim promovarea si lumea o sã revinã la meciuri. Ar trebui ca un om potent din punct de vedere financiar sã vinã alãturi de fotbal”, a declarat un suporter al echipei. Husenii au început acest sezon competitional cu douã victorii clare, amândouã înregistrate pe teren propriu, 9 - 0 în Cupa României cu FC Star Tãtãrãni si 4 - 0 în prima etapã a divizie D, împotriva Fãlciului.

Suportul autoritãtilor

Dacã în anii precedenti mai multe persoane cu dare de mânã din judet ajutau echipa, acum formatia huseanã încearcã sã revinã în liga a III-a si cu ajutorul edililor orasului. Autoritãtile locale sprijinã fenomenul fotbalistic, se implicã în limita posibilitãtilor. Cei care ar putea sprijini fotbalul în Husi, nu sunt iubitori ai acestui sport. „Mai multi oameni de afaceri din oras, care ar putea investi, nu iubesc fotbalul, si atunci când nu ai pasiune e greu sã scoti bani din buzunar. E trist ca un municipiu sã nu aibã o echipã cel putin în divizia C. Puterea economicã a orasului e cum e, dar si cei care au bani nu sunt alãturi de sport” a declarat Ion Iacob, fost antrenor la FCM Husi, pe când aceasta evolua în al treilea esalon fotbalistic. Momentan, singurul sponsor al echipei e Corneliu Rotariu, cel care prin intermediul firmei Tehnoutilaj ajutã formatia huseanã în scopul ei de a reveni pe cea de-a treia scenã fotbalisticã din România.

Husenii vor la play-off

Cei care se ocupã de formatia huseanã sunt realisti si se gândesc sã-si formeze o echipã competitivã cu care apoi sã atace promovarea în liga a III-a. „Avem o echipã tânãrã, cu jucãtori, de pânã în 20 de ani. Momentan, obiectivul e sã repetãm ceea ce am realizat sezonul trecut, adicã sã ajungem la play-off si de acolo, dacã vom avea putere financiarã, si o echipã bunã, poate vom îndrãzni sã revenim în divizia C”, a spus Cristian Dumitru, delegatul echipei. FCM Husi, antrenatã de Marian Tãtaru se aflã pe pozitia a doua în clasament, iar în etapa a II-a va întâlni în deplasare pe Vointa Miclesti.

Politicienii Husului la raport

DEZBATERE Dupã ani de tãcere si orgolii politice, deputatul Dan Marian si primarul Ioan Ciupilan, cei mai cunoscuti locuitori ai Husului, au acceptat sã stea de vorbã, la aceeasi masã, despre viitorul orasului, desi au orientãri si viziuni politice diferite. Cititi mai jos un material realizat în urma unei mese rotunde despre proiecte, despre fonduri si despre noua imagine a municipiului Husi

Dupã 1989, politicienii români au jurat mai tot timpul credintã fatã de cei care i-au ales. La Husi, ani de zile nu s-a petrecut nimic, desi orasul a avut parlamentari de seamã. Cu sigurantã, perioada 2004-2008, a fost una de transformãri pentru oras, având în vedere cã municipiul a avut un deputat bãtãios, care a adus fonduri cum nu a primit vreodatã “orasul dintre vii”, ne referim aici la deputatul liberal Dan Marian. Dupã iunie 2008, la cârma Husului a venit un primar la fel de bãtãios, Ioan Ciupilan, care a promis cã va schimba fata orasului. Cum, de cele mai multe ori, parlamentarii ar trebui sã facã lobby pentru localitãtile care i-au ales, iar alesii locali trebuie sã gospodãreascã bine fondurile aduse de interventiile parlamentarilor, am încercat sã avem o discutie cu cei doi pioni principali din administratia Husului, deputatul Marian si primarul Ciupilan. Fãrã politicã si orgolii desarte, o discutie pe temele dureroase din viata de zi cu zi a husenilor. Pentru ca cititorii sã parcurgã mai usor acest material, am structurat în douã pãrti rãspunsurile celor doi politicieni la întrebãrile reporterilor. Suntem datori sã spunem cã discutiile dintre Dan Marian, Ioan Ciupilan si reporteri au avut loc la o masã rotundã, iar cei doi au rãspuns simultan la întrebãri. Începem cu rãspunsurile primarului de Husi.

Rep: Sunteti primar de aproape trei luni. Campania electoralã a însemnat pentru candidatul Ioan Ciupilan un cumul de promisiuni. Vi le amintim, pentru cã am considerat cã le-ati uitat: sosea de centurã, strãzi mai bune, mai multe spatii verzi, reabilitarea sistemului de apã-canal si curãtenie în oras. Spuneti-ne, din perspectiva omului rãu din opozitie, care erati acum 4 ani, la Husi, cam care este starea acestor proiecte?

Ioan Ciupilan: Sã vã spun un lucru: campania electoralã nu s-a încheiat pentru mine. Cel mai usor lucru a fost sã ajung primar. Cel mai greu lucru - sã realizezi ceea ce ai promis oamenilor. Practic, campania electoralã se terminã la sfârsitul mandatului. În momentul în care m-am angajat sã candidez la primãria municipiului Husi, am privit aceasta ca o provocare si am gândit cã eu, omul Ciupilan, pot sã realizez anumite lucruri în comunitatea din care fac parte, lucruri care sunt foarte necesare, mie si comunitãtii. În campania electoralã, am venit cu propuneri concrete, pe care le-am considerat absolut realizabile tinând cont de toate sursele de finantare care erau în vigoare la acea datã. Am sã iau aceste obiective în ordinea pe care le-am propus. Am propus, în primul rând, piata agroalimentarã, de unde începe mandatul meu. Anunt pe aceastã cale cã lucrez la studiul de fezabilitate. Vreau sã construiesc o piatã modernã, care sã satisfacã în totalitate nevoile cetãtenilor. La subsol, va fi prevãzutã o parcare, cu spatii de depozitare, la parter piata propriu-zisã, iar la etaj un supermarket. Piata se va construi în zona în care sunt tarabele astãzi, iar hala care este o constructie veche (monument istoric) sã fie renovatã si pastratã pentru a ne aduce aminte de frumusetea Husului de altã datã. Acestea vor duce la un comert civilizat încât cetãtenii Husului sã fie multumiti cã pot cumpãra produse proaspete, iar comerciantii cã pot sã îsi vândã produsele fãrã a mai suporta capriciile vremii. Toate aceste lucruri le voi realiza fie prin accesarea unui program european, fie printr-un parteneriat public privat.

Rep: Ne puteti spune dacã ati igienizat piata, dacã ati fãcut o triere, sã fie acolo producãtori, nu tot felul de geambasi?

Ioan Ciupilan: Nu putem sã eliminãm de pe piatã, sã fie numai producãtori sau numai geambasi, cum spuneti dvs. Eu m-as bucura pe piata Husului sã fie cât mai multi producãtori, din tot mai multe zone, sã fie concurentã, pentru ca cetãtenii Husului sã cumpere produse cât mai proaspete si la preturi cât mai bune. Igienizare, nu se pune problema, suntem într-un program continuu de curãtenie în piatã, dar nu vreau sã mai bag alti bani în reparatii acolo, pentru cã sper ca, anul viitor, sã înceapa lucrãrile de reconstructie.

Rep: Oamenii vând în conditii grele în aceastã piatã si, dintr-o datã, vorbim de parcãri subterane, de supermarketuri...

Ioan Ciupilan: Vã rãspund astfel: Husul, de 20 de ani de zile, stã pe loc, datoritã unor mari performante pe care le-au avut toti cei care s-au perindat la conducere. Nesincronizarea si neîntelegerea dintre Consiliul Local si viceprimar, primar, parlamentari a dus la un singur fapt: în 20 de ani de zile, nu s-a pus niciun kilometru de asfalt în oras, în 20 de ani de zile nu am fãcut decât vreo 7 km de canalizare. Toate, le-am fãcut numai si numai cu banii cetãtenilor. Toate partidele au scos în fatã candidati care aveau notorietate, care aveau orgolii atât de mari încât nu mai tineau cont de pãrerile celorlalti din jur sau care nu au gãsit niciodatã timp sau întelepciune sã stea la masã cu toti factorii politici sau administrativi din judet. Am venit la Primãrie, pentru un singur lucru: Husul avea nevoie de un om care trebuia sã demonstreze cã se pot face aici lucruri care s-au fãcut si în alte orase. Noi nu suntem atât de înapoiati, încât sã nu putem accesa fonduri europene sau guvernamentale sau sã nu stim sã chibzuim propriul buget. Am început cu piata si sunt foarte nelinistit de când am depus jurãmântul, am promis tuturor husenilor cã voi începe de la piatã. Am fost nevoit sã încep din altã parte, asta e, dar esential este cã încep si am la ora actualã lucruri realizate, care se pot vedea. În curând, se vor vedea tot mai multe. Lucrez la un studiu de fezabilitate, la surse de finantare pentru proiectare si sper ca, în acest an sau la începutul anului viitor, sã am solutia realã pentru reabilitarea pietii. Acolo, din punctul meu de vedere, este kilometrul zero si de acolo vom merge spre periferiile municipiului. Nu o sã începem modernizarea orasului de la margine, lãsând focarul de infectie în centru.

Reabilitare apã-canal

Rep: Vorbim de proiectul de reabilitare si extindere a retelei de apã-canal. S-au scris romane întregi pe marginea acestui subiect, în perioada în care fosta administratie refuza asocierea la Aquavas. Acum, s-a schimbat conducerea Primãriei, s-a schimbat si optica...

Ioan Ciupilan: Aceste lucruri, apã si canalizare, nu m-au interesat din momentul în care am intrat în campanie sau din momentul în care am ajuns primar. Acest subiect m-a frãmântat din momentul în care am fost ales pentru prima datã consilier local. Pe atunci, am realizat împreunã cu Consiliul Judetean, Consiliul Local Bârlad, Consiliul Local Vaslui si Consiliul Local Negresti un proiect comun de reabilitare a sistemului de apã-canal, cu un operator regional. Acestea erau conditiile de atunci pentru a putea accesa un program de finantare european ISPA. Acest proiect s-a clasat pe locul patru si nu a primit finantare din acest program, am continuat sã gãsim alte fonduri, iar în anul 2006, când eram consilier judetean, am reusit sã obtinem un credit de la Ministerul Mediului dintr-un credit extern si astfel acest proiect a prins viatã. În acest timp, lucrãrile au început în orasele Vaslui, Bârlad, Negresti, mai putin în Husi, care datoritã Consiliului Local din perioada 2004-2008 a refuzat sã mai continuie aceastã asociere. Renuntând la acest proiect si beneficiind de lansarea unui program de reabilitare a sistemului de apã-canal pentru orase cu o populatie mai micã de 50.000 de locuitori, program lansat de Ministerul Mediului, prin Compania Nationalã de Investitii, conducerea primãriei Husi a luat studiul de fezabilitate si indicatorii tehnico-economici din proiectul comun cu celelalte municipii si a initiat un program de reabilitare a sistemului apã-canal pentru municipiul Husi. Acest program cuprinde reabilitarea statiei de captare, schimbarea conductei de la Prut pânã la statia de tratare, reabilitarea statiei de tratare, reabilitarea statiei de epurare si constructia a 2,8 km de retea de canalizare în oras si reabilitarea a 12,6 km de conductã apã. Proiectul are o valoare de 9 milioane de euro, iar cota noastrã de participare este de 2,7 milioane de euro. Cu acest proiect, nu putem satisface dorinta realã a cetãtenilor de a avea pe fiecare stradã apã si canalizare. În momentul în care am ajuns la primãrie, am aflat datele acestui proiect si analizând toate posibilitatile am ajuns la concluzia cã singura cale de a reusi ca Husul sã aibã retea de canalizare si apã pe toate strãzile este sã accesez amândouã proiectele. Am luat legãtura cu Consiliul Judetean, cu CNI-ul, cu Ministerul Mediului si singura cale pentru a putea fi accesate aceste programe era sã schimbãm indicatorii tehnici de la proiectul realizat cu Consiliul Judetean si celelalte consilii orãsenesti, indicatori tehnici care erau identici în ambele proiecte. Astfel, valoarea de 11 milioane de euro din proiectul cu Consiliul Judetean poate fi folositã numai pentru canalizare si conductã apã si toate strãzile Husului vor avea conductã de apã si canal. Dacã exista întelegere între administratia localã, Consiliul Judetean, deputati si Guvernul României aceste lucruri ar fi putut fi realizate din 2006, dar orgoliile personale ale unora au dus la o întârziere de 2 ani si la o situatie în care Husul cerea de douã ori bani pentru acelasi lucru. Am sesizat la timp aceste lucruri si am lãsat orgoliile politice deoparte si m-am asezat la masã, împreunã cu deputatul Dan Marian si domnul ministru David si presedintele CJ, Vasile Mihalachi, si am gãsit calea comunã de discutie, reusind sã separãm cele douã proiecte pentru a putea fi finantate. Cu ajutorul deputatului Dan Marian si a ministrului David, am reusit sã trec de faza CTE proiectul initiat prin CNI, urmând ca sãptãmâna aceasta sã obtinã si aprobarea interministerialã si sã înceapã proiectarea si executia. În sedinta Consiliului Local de sãptãmânã trecutã, am aprobat schimbarea indicatorilor tehnici din proiectul de asociere cu celelalte municipii, iar lunea trecutã, în sedinta Consiliului Judetean, a fost aprobatã hotãrârea Consiliului Local Husi, de schimbare a indicatorilor tehnici. Cu aceste douã hotãrâri, am fost la Ministerul Mediului, unde am depus materialele pentru ca aceastã schimbare a indicatorilor sã fie aprobatã de Guvern. Am vorbit cu domnul deputat Marian si cu domnul ministru David, care mi-au promis cã vor sustine acest material si sper ca lunea viitoare sã-mi fie aprobat si astfel sã pot începe lucrãrile de canalizare si aductiune cu apã în Husi.

Rep: Nu v-a fost greu sã cereti ajutorul deputatului Marian si ministrului David? Dumneavoastrã sunteti reprezentantul unui partid, dânsii fac parte din partidul aflat la putere...

Ioan Ciupilan: Nu mi-a fost greu sã cer ajutorul nimãnui, pentru cã, în final, sunt primarul Husului si nu reprezint numai membrii PSD sau membrii PNL, eu reprezint interesele tuturor locuitorilor. Ministrul David este membru în Guvernul României si senator de Vaslui, reprezintã interesele tuturor românilor, Dan Marian este deputat de Vaslui si reprezintã interesele tuturor vasluienilor, Vasile Mihalachi este presedinte de Consiliu Judetean si reprezintã interesele tuturor locuitorilor judetului. Problema este sã gãsesti dialog comun, asta este esential. În final, toatã lumea trebuie sã înteleagã cã orgoliile politice trebuie sã existe numai în campanie, dar în momentul în care intervin interesele comunitãtii trebuie sã facem front comun, sã rezolvãm aceste probleme. Si eu, si ceilalti trãim în aceastã comunitate. Vreau sã recunosc în fata locuitorilor Husului cã au fost alãturi de noi atât cei de la Consiliul Judetean, prin proiectul Aquavas, cât si ministrul David si deputatul Marian, pe proiectul CNI, prin modificarea unor date, ca aceste douã proiecte sã nu se suprapunã. Acestia au fost alãturi de mine, de Husi, pentru ca aceste proiecte sã prindã viatã si în doi ani sã fie duse la sfârsit. Atunci, Husul va termina pentru totdeauna cu tot ce înseamnã probleme la apã-canal. Odatã finalizate aceste douã proiecte Husul va face economie de aproximativ 10 miliarde de lei pe an, bani care sunt cheltuiti la ora actualã pentru reparatii si întretinerea retelei de apã-canal existente, bani care vor putea fi cheltuiti pentru a rezolva alte probleme ale orasului.

Reabilitare drum european

Rep: Care este povestea drumului european care traverseazã Husul si ce sanse sunt pentru a-l reface, cea mai mare dorintã a husenilor, de altfel?

Ioan Ciupilan: E ca un fãcut. La fiecare final sau început de mandat, dupã 4 ani, Husul se aflã în faza de licitatie pentru aceastã sosea si nimeni nu mai liciteazã. Acum patru ani de zile, a avut loc o licitatie, care s-a contestat. Era un proiect, era o sumã de bani alocatã de la Ministerul Transporturilor. Banii, din punctul meu de vedere, ar trebui sã fie si astãzi la Compania Nationalã de Drumuri, pentru cã nu am citit nicãieri sã fi fost o hotãrâre de Guvern care sã retragã aceastã sumã. La ora actualã, avem proiect, avem bani. Eu sper si sunt absolut convins cã documentele noastre, care au stat la baza transferului drumului, sunt corecte, iar lucrarea va prinde viatã. Am fost acum o sãptãmânã la compania de drumuri nationale împreunã cu deputatul Dan Marian si am depus toate documentele care lipseau, astfel sectorul de drum european E 581 care strãbate municipiul Husi, în lungime, de 7.2 km, a fost scos la licitatie pe data de 18 septembrie 2008. Valoarea proiectului este de 7 milioane RON si termenul de executie este de o lunã de zile. Proiectul contine turnarea covorului asfaltic de la intrarea în Husi si pânã la iesire. Proiectul nu contine reabilitarea trotuarelor si ridicarea gurilor de canal, de sãptãmâna viitoare vom începe ridicarea gurilor de canal si schimbarea conductei de apã pe acest tronson, pentru ca la sfârsitul lunii septembrie sã se înceapã asfaltarea. Pentru trotuare voi încerca o altã sursã de finantare si sper sã o obtin chiar de la Guvernul României. În aceste zile vom declansa în centrul orasului o altã investitie pe strada General Teleman, destinatã modernizarii si fluidizãrii traficului. Strada va cuprinde trei benzi de circulatie, iar în spatele finantelor, lângã blocurile N1 si N2, se va amenaja o parcare de aproximativ 100 de locuri.

Soseaua de centurã

Rep: Domnule primar, soseaua de centurã este un mai vechi vis al husenilor. A fost si parte din programul dvs. electoral. Îl veti mai duce la îndeplinire?

Ioan Ciupilan: Dupã cum stiti, husenii au nevoie de aceastã sosea, multe case se distrug din cauza traficului greu prin oras. Asa cum am promis, am sustinut acest proiect, al unei sosele de centurã care sã devieze traficul greu din oras, cãtre si dinspre Vama Albita. Am fost la Ministerul Transporturilor, unde am fost ascultati si avem o promisiune cã, în maxim 2-3 ani, vor începe efectiv lucrãrile pentru aceastã sosea. Soseaua de centura a fost introdusã pe un program sectorial de reabilitare a tronsonului de Drum European Tecuci - Albita, lucrãri care vor începe în maxim 2 ani. Asta nu înseamnã cã eu voi sta linistit cu aceastã promisiune si nu voi urmãri în continuare derularea proiectului. Atât Guvernul României, cât si Uniunea Europeanã ar trebui sã se implice mai mult în ajutorarea Husului, tinând cont cã suntem primul oras de la granita cu R. Moldova si traficul de camioane este mare, aproximativ 2-300 pe zi. Trebuie sã eliminãm traficul camioanelor din oras si husenii sã se simtã în sigurantã, eliminând poluarea atmosferei cât si poluarea sonorã.

DAN MARIAN

Rep: Dan Marian este un politician care s-a retras acasã, în Husi, dupã patru ani de “haiducie” prin judet. Este un om politic care a anuntat cã vrea sã candideze pentru colegiul Husi, la Camera Deputatilor, sã facã mai multe pentru oamenii de aici. Am dori sã stim ce proiecte are în derulare si cum interactioneazã eforturile sale cu autoritatea localã, cea care finalizeazã orice finantare pe care o poate aduce politicianul Dan Marian. La urma-urmei, un deputat trebuie si poate sã facã lobby pe lângã autoritãtile centrale, pentru comunitatea în care trãieste si sã aducã fonduri pentru primãrie, cea care implementeazã proiectele.

Dan Marian: Husul, pânã la sfârsitul anului, se va schimba radical. Se va schimba modul în care politicienii vor rãspunde în fata alegãtorilor. Trecem de la un sistem de vot pe liste, care nu promova decât oameni politici care erau aserviti unui partid, la unul democratic. Nu stiu dacã exagerez cu un astfel de cuvânt, dar si eu, de multe ori, am fost nevoit sã iau decizii conforme cu decizia partidului, pentru cã întotdeauna ti se spunea “Ai candidat pe listele unui partid, prin urmare trebuie sã votezi sau sã faci ceea ce-ti spune acel partid”. În general, este un principiu corect, dar sunt cazuri în care trebuie sã depãsesti ceea ce-ti cere un partid si sã faci ceea ce-ti cere propria constiintã sau ceea ce este bine pentru alegãtorii din zona în care trãiesti si locuiesti. Eu nu spun acum cã Partidul National Liberal a luat decizii gresite si noi am fost nevoiti sã votãm ca atare. Nu. Am generalizat, pentru a scoate în evidentã faptul cã în noul sistem electoral, prin care parlamentarii vor fi alesi prin vot uninominal si într-un colegiu care, din punct de vedere geografic, este mult mai mic decât un judet, cum era pânã acum, responsabilitãtile vor fi doar aparent mai mici. În schimb, nu-ti vei mai putea permite sã-ti încalci promisiunile fãcute cetãtenilor.

Rep: Sunteti acasã, acum, iar rolul unui politician este de a interactiona cu autoritãtile locale, cu primarul si Consiliul Local. În ce mod se petrec aceste lucruri?

Dan Marian: Foarte multi oameni politici si-au motivat activitatea în Parlament prin aceea cã “Dom’le, eu sunt fãcut sã dau legi. Votez legi si analizez legi, în Parlament”. E drept, Constitutia ar justifica o oarecare apreciere a unui parlamentar, din acest unghi. Experienta mea din ultimii patru ani îmi aratã cã cetãteanul doreste de la un parlamentar sã-i rezolve problemele, de multe ori chiar mãrunte. Aceste probleme mãrunte sunt greu de cuantificat. Un cetãtean ar putea spune cã problema sa mãruntã este piata agroalimentarã, în timp ce un cetãtean ar putea spune cã problema lui mãruntã e sã i se mãture în fata casei. Toate sunt problemele urbei, ale comunitãtii. Revenind la Husi, avem în lucru un proiect important, la care lucrãm încã de când a fost ales primar dl. Ciupilan. Vorbim aici de reabilitarea soselei care traverseazã municipiul Husi si pentru care avem solutia si sursa de finantare. În curând, se va desemna si constructorul. Tinând cont de faptul cã timpul ne preseazã, avem în comun un proiect legat de reabilitarea sistemului apã-canal, modernizarea si extinderea retelei.

Piata agroalimentarã

Rep: Cum priveste huseanul Dan Marian modul în care se prezintã piata agroalimentarã a municipiului si proiectele de modernizare?

Dan Marian: Eu cred cã este, într-adevãr, o problemã prioritarã, pe care trebuie s-o rezolve atât primarul municipiului Husi, cât si cei care au fost alesi în functia de consilier local. Pe lângã ei, trebuie sã regãsim si parlamentarii care, într-o oarecare mãsurã, sunt legati de acest oras. E importantã aceastã piatã agroalimentarã, pentru cã Husul are o traditie. Are producãtori agricoli si este firesc sã existe un mediu în care acesti producãtori sã-si desfacã produsele agroalimentare. În urmã cu câtiva ani, un om de afaceri din oras a venit la primarul din acea vreme si i-a propus un parteneriat public-privat. Primãria punea la dispozitie acel spatiu, acel teren, iar firma respectivã se obliga sã investeascã 1,5 milioane de euro, pentru a o moderniza, a o aduce la standarde europene, normale. Nu se poate ca, în anul 2008, sã asistãm la situatii în care producãtorii locali, cei din zona Husi, îsi vând produsele în conditii neprielnice, insalubre, în ploaie, viscol, furtunã. Piata agroalimentarã este necesarã pentru toatã populatia Husului, care poate beneficia de produse proaspete. De multe ori, oamenii de aici sunt nevoiti sã meargã în supermarketuri, ce vând produse care nu întotdeauna sunt cele mai proaspete. Dupã pãrerea mea, modernizarea pietii agroalimentare trebuie fãcutã în paralel cu modernizarea infrastructurii rutiere. Asa cum spune dl. primar Ciupilan, constructia unei parcãri subterane rezolvã una dintre marile probleme ale celor care vin sã cumpere sau sã vândã. Pe lângã parcarea subteranã, trebuie modernizat si fluidizat traficul pe strãzile din jur. Ca sã închid ideea, omul de afaceri respectiv a fost refuzat datoritã faptului cã, asa cum o stie si dl. primar, grupul de persoane care forma majoritatea Consiliului Local nu a înteles care e, de fapt, prioritatea husenilor. Prioritatea husenilor nu reprezenta, în niciun caz, prioritatea lor personalã. Ei au avut convingerea, la momentul respectiv, cã blocarea investitiei de modernizare a pietii va favoriza aparitia în municipiul Husi a unor supermarketuri. La acel moment, grupul de consilieri, în care erau oameni din mai multe partide, probabil au privit aspectul imobiliar ca fiind mult mai interesant pentru ei, ca persoane private, decât interesul general. De asta, au refuzat acel proiect. Cred cã una dintre solutii pentru modernizarea pietii din Husi, în lipsa unor surse de finantare europene o reprezintã un parteneriat public-privat. Copilãria mea s-a petrecut în zona acestei piete. Eu am locuit în strada Stefan cel Mare, în casa bunicilor mei. Am locuit multi ani acolo, dupã care ne-am mutat la primele blocuri construite în zona pietii. Am locuit peste 10 ani în zona pietii. Cunosc cum arãta piata, stiu cum nebunia comunismului a dãrâmat locuri de neuitat si as vrea ca, acum, sã modernizãm aceastã zonã.

Reabilitare apã-canal

Rep: Nu v-a fost greu sã-l ajutati pe primarul Ciupilan? Nu v-a fost teamã cã, prin asta, îi veti creste capitalul politic?

Dan Marian: Am fãcut-o cu cea mai mare plãcere. Nu m-am gândit nicio clipã la ceea ce mi-ati spus, ci m-am gândit la nevoile locuitorilor Husului. Trebuie sã ne gândim cã sunt zeci de mii de locuitori care locuiesc în alte zone ale orasului si care nu beneficiazã nici de apã, nici de canalizare. Unii nici nu pot spune cã locuiesc într-un municipiu, mai degrabã ar putea spune cã locuiesc la tarã. Sigur, istoria acestui proiect Aquavas este veche. Ceea ce le este teamã unor politicieni care cunosc foarte bine acest subiect sã spunã public este cã a prins viatã la sfârsitul anului 2005, atunci când Guvernul României a fãcut o analizã pe proiectele care nu au mai prins finantare pe ISPA. Erau 30 sau 40 de proiecte în aceastã situatie. Atunci, a intrat în joc rolul pe care trebuie sã-l joace orice parlamentar care-si iubeste într-adevãr locurile de unde a plecat. Lobby puternic pe lângã Guvernul României, sã prindã proiectul judetului tãu, pentru a-l trece pe lista proiectelor finantate. Asta am si fãcut. La vremea respectivã, împreunã cu ministrul Cristian David, am gãsit argumentele pentru care Guvernul României sã introducã între cele 13 proiecte aprobate la finantare, si proiectul Aquavas. Sursa de finantare a fost un credit guvernamental, luat de la BERD, în valoare de 1.140 miliarde de euro, prin care s-au finantat 13 proiecte din toatã România. Unul dintre acestea este si proiectul Aquavas, în valoare de 57 milioane de euro. Eu sunt multumit pentru cã am reusit sã fac acest lucru, împreunã cu ministrul Cristian David. Nu am nicio retinere în a spune cã sunt mândru cã fac parte dintr-un partid si sustin un Guvern care a dat 57 milioane de euro judetului Vaslui. Parte din acesti bani, 11 milioane de euro, vor reveni municipiului Husi. Pânã aici, a fost istorie. Vom vorbi acum ce este de fãcut.

Reabilitare drum european

Rep: E adevãrat cã ati fost alãturi de primarul Husului la Compania Nationalã de Investitii?

Dan Marian: De când dl. Cristian David a intrat în fruntea MIRA, am fost cu trei proiecte la domnia-sa. Am fãcut lobby, pentru ca proiectele respective sã fie aprobate. Unul este legat de soseaua de centurã a Bârladului, al doilea - soseaua de centurã a Husului, al treilea - reabilitarea drumului european ce tranziteazã municipiul Husi. Ceea ce noi am fãcut pânã acum se datoreazã deschiderii gãsite la Guvern si datoritã faptului cã dl. primar Ciupilan a pus la dispozitie documentele lipsã la acest proiect. Compania Nationalã de Drumuri nu poate interveni pe un drum care nu-i apartine si erau neclaritãti în procesul verbal de predare-primire a acestui drum european. Imediat, primarul s-a urcat cu mine în masinã, am mers la Iasi, am vorbit cu d-na director Tiron, documentele necesare au fost duse la Companie, s-a demarat procedura de licitatie, iar sursa de finantare este asiguratã de Ministerul Transporturilor. În câteva sãptãmâni, va demara licitatia pentru reabilitarea acestei sosele, dacã nu cumva, Doamne-fereste!, intrãm într-un joc al contestatiilor care poate sã ne ducã înapoi în timp, în 2004, când tot din acelasi motiv nu s-a mai reabilitat acest drum.

Soseaua de centurã

Rep: S-a tot vorbit de rolul pe care-l jucati în implementarea proiectului soselei de centurã a Husiului. Ce sanse sunt ca acest proiect extrem de ambitios sã devinã realitate?

Dan Marian: Ceea ce am reusit sã smulgem, cu titlu de promisiune, si eu cred cã va deveni o certitudine într-un timp foarte scurt este cã, pentru soseaua de centurã, sursa de finantare va fi Programul Operational Sectorial, axa prioritarã transporturi. Institutia care se va ocupa de constructia soselei de centurã va fi Ministerul Transporturilor. Lucrul acesta l-am obtinut de la responsabilii Companiei Nationale de Drumuri si de la dl. ministru Cristian David. Va fi o surprizã pentru huseni, ca în câtiva ani centura Husului sã fie gata înaintea soselei de centurã a Bârladului. În 2-3 ani, va începe constructia culoarului pan-european, care tranziteazã judetul Vaslui pe traseul Albita-Husi-Crasna-Bârlad si asa cum stim cu totii constructia culoarului pan-european va începe dinspre Albita spre Bucuresti. Lucrarea va trebui sã se desfãsoare în paralel cu constructia soselei de centurã. În câtiva ani zona Husului va cunoaste o dezvoltare, pentru unii, inimaginabilã din punct de vedere al infrastructurii rutiere si, prin acest lucru, se va da frâu liber investitiilor private. Întotdeauna, o axã rutierã modernã genereazã investitii în apropierea ei. Vã mai spun un lucru foarte important: din momentul în care primar a fost ales dl. Ciupilan, proiectele sale sunt proiectele prioritare ale husenilor. Prin urmare este responsabilitatea oricãrei personalitãti politice care doreste sã ajungã parlamentar în colegiul uninominal Husi sã preia ca fiind prioritare si pentru el proiectele primarului si ale husenilor. Tocmai din cauza aceasta, eu am înteles foarte bine cã nu conteazã apartenenta politicã, ci conteazã foarte mult modul de lucru între oamenii politici, care reprezintã anumite institutii la anumite nivele.

CE AU PROMIS SI AU FÃCUT

Dacã, acum opt ani de zile, promiteam husenilor cã vor avea gaz metan, iar unii dintre ei spuneau cã visãm, dupã patru ani de zile de consilier local am reusit sã aducem gazul la poarta Husului. A fost cea mai mare investitie care s-a derulat în Husi si cea mai mare realizare a mea. La acest plan de investitii, cât timp am fost consilier local, as adãuga si blocurile ANL, care au fãcut fericite atât de multe familii tinere din Husi. Acele promisiuni fãcute în campania electoralã, vor deveni realitãti în urmãtorii patru ani. Toamna aceasta, excavatoarele vor începe sã lucreze la lucrarea de reabilitare apã-canal în tot municipiul, iar repartitoarele de asfalt vor începe sã împrãstie asfalt pe drumul european pe 7,2 km”

În momentul în care am preluat mandatul de deputat, am vrut sã realizez ceva pentru Husi. Am considerat cã cel mai important obiectiv este Spitalul Municipal. În cei 4 ani de mandat, spitalul este aproape gata, am adus peste 150 de miliarde de lei si se aflã în fazã finalã de constructie. Nu este întâmplãtor cã am lucrat la acest proiect împreunã cu d-na director, care este sora d-lui primar Ioan Ciupilan. Nu era suficient lobby-ul fãcut pe lângã ministrul Sãnãtãtii, dacã nu era un manager bãtãios, ca d-na Lucia Rotaru-Ciupilan. Fãrã sã supãr pe cineva, trebuie spus cã Husului îi lipseau si cadre medicale competente. Faptul cã director medical la Spital este un tânãr chirurg, Nelu Tãtaru, mi se datoreazã si mie. Am reusit sã introduc în sistemul de management al spitalului un medic care s-a dovedit a fi un bun profesionist.

„Realitatea“ Husi, clubul sportiv care cauta afirmarea prin sah

La Husi, sportul numa- rul unu în acest moment este, de departe, sahul. În anul 2002 a luat fiinta, la initiativa lui Neculai Baltag, un inimos om de afaceri din „orasul dintre vii“, mare pasionat de sportul mintii, un club de sah. Dupa alti patru, în 2006, clubul a capatat personalitate juridica, odata cu primirea Certificatului de Identitate Sportiva (CIS). Baltag, care traieste pentru sah, spune ca îndra- geste foarte mult aceasta disciplina sportiva. „Am înfiintat acest club dintr-o mare pasiune pentru sah. S-a întâmplat în anul 2002, pentru ca din 2006 sa func- tionam cu toate documentele în regula“, declara Neculai Baltag. Volubil, interlocutorul nostru stie ce spune si spune ce stie. La aceasta ora, exista în club 34 de jucatori legitimati, copii, juniori si seniori. Dintre acestia, cei mai valorosi sunt Willy Hanga, Cornel Marius Ursan, ambii seniori, si juniorul Alexandru Palade, principalii „pioni“ de rezistenta ai sectiei. Palade, la doar 12 ani, este un jucator de mare perspectiva, un sportiv care promite mult. În anii din urma, sahistii de aici au luat parte, cu rezultate bune, la diferite concursuri la Balti si Ungheni (Republica Moldova), dar si la Iasi, cu ocazia Memorialului „Mihail Sadoveanu“, la Buzau etc. Clubul are un comitet director format din Neculai Baltag (presedinte), Marius Cornel Ursan (vicepresedinte), Adrian Zimtescu (secretar), Roxana Antoniu (contabil) si Willy Hanga (instructor). Baltag îsi propune, drept principale obiective, ca unul dintre jucatorii clubului sa devina, în doi-trei ani, candidati de maestru. De asemenea, îsi doreste ca, în acest an, unul dintre reprezentantii clubului (Hanga sau Ursan) sa ia parte la un concurs international, dar si la cât mai multe concursuri interne, unde sa obtina rezultate bune. Nu sunt obiective de nerealizat, spune Baltag. Conducatorul clubului husean ne-a adus la cunostinta si faptul ca, din pacate, în acest moment nu exista o colaborare foarte buna cu Asociatia Judeteana de Sah Vaslui. „Nu stiu care ar fi principala cauza. Este prea mare înversunarea si încrâncenarea cu care se vâneaza cei din fruntea asociatiei. Nu înteleg de ce. Noi nu avem nimic de împartit cu nimeni. Când organizam câte un concurs, invitam sportivi de la orice club din judet“, spune Neculai Baltag. Acesta este de parere ca va trebui ca nu peste mult timp sahul sa nu mai aiba secrete pentru jucatorii legitimati ai clubului. Pentru omul numarul unu din club, obiective ar fi si cresterea numarului de jucatori legitimati dar si o promovare cât mai buna a activitatii juniorilor. În privinta juniorilor, se doreste si prezenta unui tânar sportiv din cadrul clubului la o competitie de nivel national. „Ne dorim sa avem cât mai multe si cât bune performante. Multumim pentru sprijinul acordat în repetate rânduri de Consiliul Judetean Vaslui si Directia pentru Sport a Judetului Vaslui. Totodata, speram sa avem o cât mai buna colaborare cu toate cluburile cu sectii de profil din judet. Suntem si vom ramâne deschisi la toate actiunile menite sa duca la cresterea activitatii sahiste din aceasta parte a tarii“, a mai spus Neculai Baltag.

Soferii moldoveni, spaima soselelor!

ACCIDENT Din nou, cetãtenii moldoveni, conducãtori de masini scumpe, se dovedesc a conduce imprundent pe strãzile din municipiul Husi. Dupã accidentul teribil de acum câteva zile, când un BMW s-a ciocnit frontal cu un TIR, în zona Dobrina, accident soldat cu doi morti si rãnirea gravã a unui minor, ieri, în jurul orelor 17.00, un Volkswagen înmatriculat în Moldova, s-a ciocnit cu masina unui husean, pe Drumul European 581, chiar la câtiva metri de intrarea în cimitirul „Sfântul Toma”. Din fericire, accidentul nu s-a soldat cu victime, însã martorii oculari au spus cã autoturismul moldovenilor a „uitat” sã semnalizeze când a încercat o depãsitre. „Moldovenii sunt campioni la încãlcarea regulilor de circulatie. Nu a semnalizat si a accelerat ca sã depãseascã cealaltã masinã. Au fost luati la Politie sã dea declaratii. În general vorbind, moldovenii au douã „pasiuni“: vitezã mare si depãsiri chiar pe trecerea de pietoni. Sunt foarte indisciplinati ca soferi si cred cã în Husi problema asta a lor se accentueazã, deoarece se grãbesc si mai tare sã treacã granita, acasã, în Republica Moldova, cred eu“, a spus Florin Popa, instructor auto.

sâmbătă, august 23, 2008

Si-au pãrãsit locuintele ANL!

NEMULTUMIRI Reclamatii peste reclamatii pe subiectul ANL-urilor din Husi, acolo unde, se pare, o parte a beneficiarilor acestor tipuri de locuinte sfideazã legea, fãrã se putea interveni împotriva lor, în timp ce sute de familii cu copii se plâng pe la usa primarului, pentru a primi un acoperis deasupra capului. Titulari de contract fiind, multi anelisti si-au pus „lacãt“ pe locuinte, plecati fiind în tãri strãine sau si-au subînchiriat apartamentul, fapte contrare legii. Functionarii Primãriei ridicã din umeri si spun cã nu pot interveni în depistarea cazurilor de acest gen, pentru cã nu au modalitãti concrete de verificare. Primarul Ioan Ciupilan a dispus ieri începerea unui control drastic din partea „Urbanismului“ la ANL-uri, la curent cu multimea de reclamatii.

DILEMÃ Mult râvnitele locuinte ANL au ajuns iarãsi subiect de aprige discutii, chiar si dupã aproape 4 ani de când au fost repartizate cele peste 300 de apartamente si garsoniere. De data aceasta, husenii fãrã locuintã proprie, reclamã cã o parte a anelistilor nu respectã legea, subînchiriind spatiul, ori tinându-l încuiat, în timp ce sute de alte familii sunt la un pas de a dormi pe strãzi, în lipsa unei locuinte sociale. Cel putin în zona Husi-Stãnilesti, spun locatarii, nu existã scarã care sã nu aibã apartamente nelocuite de ani de zile sau unul, douã spatii subînchiriate. Anelistii titulari de contract se poartã cu locuintele statului, precum proprietarii de drept, desi, legal, nu sunt. Cristina, o tânãrã de 27 de ani, care urmeazã sã nascã, este una dintre persoanele ce recunoaste cã de aproape un an, locuieste cu chirie în apartamentul ANL al unei rude plecate la muncã în strãinãtate. „A obtinut acest apartament de la Primãrie. Dar a plecat în Italia. Mi-a spus cã pot sã stau aici, în ANL, dar sã îi achit toate datoriile, inclusiv chiria la Primãrie. Nu mi-a luat bani în plus. Mi-a spus cã îmi lasã mie apartamentul. Acum m-am trezit cu aceastã rudã, care mã amenintã cã trebuie sã pãrãsesc spatiul. Unde sã mã duc? Am fost la Primãrie sã mã plâng, dar un domn de acolo, Popa parcã se numeste, mi-a spus cã trebuie sã ne judecãm, dar degeaba cheltui banii. Eu am plãtit si lumina, cã era tãiatã. Am plãtit si apa, cã era opritã, crezând cã voi avea si eu o casã”, plânge femeia.

La repartizare, nu s-au fixat concret modalitãtile de control asupra titularilor de contract!

NEDREPT Chiar dacã în sertarele Primãriei sunt sute de cereri pentru o locuintã socialã, liderii institutiei sustin cã nu pot interveni în astfel de cazuri, deoarece nu au fost fixate modalitãti certe prin care ilegalistii sã fie pedepsiti. „Legea sustine cã locuinta ANL îi poate fi luatã celui care nu respectã regulile de detinere, în urmãtoarele conditii: dacã o pãrãsesc, dacã o subînchiriazã, dacã se dovedeste cã au obtinut-o prin fraudã, dacã o modificã fãrã acordul autoritãtilor. Dar atunci când locuintele au fost repartizate, s-a precizat cã din partea Primãriei se vor efectua controale pentru verificarea acestor aspecte, dar nu s-a stabilit în concret, cum se vor face verificãrile, din pãcate“, a declarat Radu Bobârnat, membru în comisia juridicã a CL, fost presedinte al acesteia în perioada când s-au repartizat „aneleurile“.

Primarul Ciupilan a gãsit o modalitate ineditã de a-i descoperi pe cei care încalcã legea!

SOLUTIE Ioan Ciupilan a dat ieri o dispozitie de urgentã “Urbanismului” primãriei sã înceapã un control drastic în zona ANL. Tot mai multe reclamatii vizând faptele enuntate mai sus au ajuns la urechile lui, iar asta l-a determinat sã ia mãsuri. „Am primit si eu asemenea informatii în aceste zile si de aceea am dispus un control sever acolo. Trebuie sã vedem ce se întâmplã. Dar eu as spune altceva : pentru cã nu putem sã stãm la usa blocului sã îi legitimãm pe cei care locuiesc efectiv acolo, vreau ca oamenii de bunã credintã sã mã ajute si sã îmi aducã la cunostintã care si-a abandonat locuinta si care si-a închiriat-o. Ar fi corect ca acei care au subînchiriat, sã îsi achite toate datoriile pe numele lor, pentru ca apoi sã îi putem ajuta sã primeascã ei locuintele, dacã titularii le-au abandonat”, a precizat primarul Ciupilan.

Contact

*ai o stire din Husi si vrei sa apara pe blogul Stiri din Husi, trimite stirea ta la adresa adrian.manolache@yahoo.com si stirea va aparea aici in cel mai scurt timp.

*ai un produs sau o firma si vrei ca sa fie promovat/a cu ajutorul blogului Stiri din Husi trimite un email la adrian.manolache@yahoo.com si te vom promova.

*esti din Husi si ai un blog si vrei ca linkul tau sa apara in lista cu bloguri Husene, trimite un email la adrian.manolache@yahoo.com sau lasa un comentariu aici si linkul tau va fi publicat pe blog in cel mai scurt timp.

Ptr orice contact, problema tehnica, informatii, reclamatii sau doar ganduri bune trimite un email la: adrian.manolache@yahoo.com