Dupã 1989, politicienii români au jurat mai tot timpul credintã fatã de cei care i-au ales. La Husi, ani de zile nu s-a petrecut nimic, desi orasul a avut parlamentari de seamã. Cu sigurantã, perioada 2004-2008, a fost una de transformãri pentru oras, având în vedere cã municipiul a avut un deputat bãtãios, care a adus fonduri cum nu a primit vreodatã “orasul dintre vii”, ne referim aici la deputatul liberal Dan Marian. Dupã iunie 2008, la cârma Husului a venit un primar la fel de bãtãios, Ioan Ciupilan, care a promis cã va schimba fata orasului. Cum, de cele mai multe ori, parlamentarii ar trebui sã facã lobby pentru localitãtile care i-au ales, iar alesii locali trebuie sã gospodãreascã bine fondurile aduse de interventiile parlamentarilor, am încercat sã avem o discutie cu cei doi pioni principali din administratia Husului, deputatul Marian si primarul Ciupilan. Fãrã politicã si orgolii desarte, o discutie pe temele dureroase din viata de zi cu zi a husenilor. Pentru ca cititorii sã parcurgã mai usor acest material, am structurat în douã pãrti rãspunsurile celor doi politicieni la întrebãrile reporterilor. Suntem datori sã spunem cã discutiile dintre Dan Marian, Ioan Ciupilan si reporteri au avut loc la o masã rotundã, iar cei doi au rãspuns simultan la întrebãri. Începem cu rãspunsurile primarului de Husi.
Rep: Sunteti primar de aproape trei luni. Campania electoralã a însemnat pentru candidatul Ioan Ciupilan un cumul de promisiuni. Vi le amintim, pentru cã am considerat cã le-ati uitat: sosea de centurã, strãzi mai bune, mai multe spatii verzi, reabilitarea sistemului de apã-canal si curãtenie în oras. Spuneti-ne, din perspectiva omului rãu din opozitie, care erati acum 4 ani, la Husi, cam care este starea acestor proiecte?
Ioan Ciupilan: Sã vã spun un lucru: campania electoralã nu s-a încheiat pentru mine. Cel mai usor lucru a fost sã ajung primar. Cel mai greu lucru - sã realizezi ceea ce ai promis oamenilor. Practic, campania electoralã se terminã la sfârsitul mandatului. În momentul în care m-am angajat sã candidez la primãria municipiului Husi, am privit aceasta ca o provocare si am gândit cã eu, omul Ciupilan, pot sã realizez anumite lucruri în comunitatea din care fac parte, lucruri care sunt foarte necesare, mie si comunitãtii. În campania electoralã, am venit cu propuneri concrete, pe care le-am considerat absolut realizabile tinând cont de toate sursele de finantare care erau în vigoare la acea datã. Am sã iau aceste obiective în ordinea pe care le-am propus. Am propus, în primul rând, piata agroalimentarã, de unde începe mandatul meu. Anunt pe aceastã cale cã lucrez la studiul de fezabilitate. Vreau sã construiesc o piatã modernã, care sã satisfacã în totalitate nevoile cetãtenilor. La subsol, va fi prevãzutã o parcare, cu spatii de depozitare, la parter piata propriu-zisã, iar la etaj un supermarket. Piata se va construi în zona în care sunt tarabele astãzi, iar hala care este o constructie veche (monument istoric) sã fie renovatã si pastratã pentru a ne aduce aminte de frumusetea Husului de altã datã. Acestea vor duce la un comert civilizat încât cetãtenii Husului sã fie multumiti cã pot cumpãra produse proaspete, iar comerciantii cã pot sã îsi vândã produsele fãrã a mai suporta capriciile vremii. Toate aceste lucruri le voi realiza fie prin accesarea unui program european, fie printr-un parteneriat public privat.
Rep: Ne puteti spune dacã ati igienizat piata, dacã ati fãcut o triere, sã fie acolo producãtori, nu tot felul de geambasi?
Ioan Ciupilan: Nu putem sã eliminãm de pe piatã, sã fie numai producãtori sau numai geambasi, cum spuneti dvs. Eu m-as bucura pe piata Husului sã fie cât mai multi producãtori, din tot mai multe zone, sã fie concurentã, pentru ca cetãtenii Husului sã cumpere produse cât mai proaspete si la preturi cât mai bune. Igienizare, nu se pune problema, suntem într-un program continuu de curãtenie în piatã, dar nu vreau sã mai bag alti bani în reparatii acolo, pentru cã sper ca, anul viitor, sã înceapa lucrãrile de reconstructie.
Rep: Oamenii vând în conditii grele în aceastã piatã si, dintr-o datã, vorbim de parcãri subterane, de supermarketuri...
Ioan Ciupilan: Vã rãspund astfel: Husul, de 20 de ani de zile, stã pe loc, datoritã unor mari performante pe care le-au avut toti cei care s-au perindat la conducere. Nesincronizarea si neîntelegerea dintre Consiliul Local si viceprimar, primar, parlamentari a dus la un singur fapt: în 20 de ani de zile, nu s-a pus niciun kilometru de asfalt în oras, în 20 de ani de zile nu am fãcut decât vreo 7 km de canalizare. Toate, le-am fãcut numai si numai cu banii cetãtenilor. Toate partidele au scos în fatã candidati care aveau notorietate, care aveau orgolii atât de mari încât nu mai tineau cont de pãrerile celorlalti din jur sau care nu au gãsit niciodatã timp sau întelepciune sã stea la masã cu toti factorii politici sau administrativi din judet. Am venit la Primãrie, pentru un singur lucru: Husul avea nevoie de un om care trebuia sã demonstreze cã se pot face aici lucruri care s-au fãcut si în alte orase. Noi nu suntem atât de înapoiati, încât sã nu putem accesa fonduri europene sau guvernamentale sau sã nu stim sã chibzuim propriul buget. Am început cu piata si sunt foarte nelinistit de când am depus jurãmântul, am promis tuturor husenilor cã voi începe de la piatã. Am fost nevoit sã încep din altã parte, asta e, dar esential este cã încep si am la ora actualã lucruri realizate, care se pot vedea. În curând, se vor vedea tot mai multe. Lucrez la un studiu de fezabilitate, la surse de finantare pentru proiectare si sper ca, în acest an sau la începutul anului viitor, sã am solutia realã pentru reabilitarea pietii. Acolo, din punctul meu de vedere, este kilometrul zero si de acolo vom merge spre periferiile municipiului. Nu o sã începem modernizarea orasului de la margine, lãsând focarul de infectie în centru.
Reabilitare apã-canal
Rep: Vorbim de proiectul de reabilitare si extindere a retelei de apã-canal. S-au scris romane întregi pe marginea acestui subiect, în perioada în care fosta administratie refuza asocierea la Aquavas. Acum, s-a schimbat conducerea Primãriei, s-a schimbat si optica...
Ioan Ciupilan: Aceste lucruri, apã si canalizare, nu m-au interesat din momentul în care am intrat în campanie sau din momentul în care am ajuns primar. Acest subiect m-a frãmântat din momentul în care am fost ales pentru prima datã consilier local. Pe atunci, am realizat împreunã cu Consiliul Judetean, Consiliul Local Bârlad, Consiliul Local Vaslui si Consiliul Local Negresti un proiect comun de reabilitare a sistemului de apã-canal, cu un operator regional. Acestea erau conditiile de atunci pentru a putea accesa un program de finantare european ISPA. Acest proiect s-a clasat pe locul patru si nu a primit finantare din acest program, am continuat sã gãsim alte fonduri, iar în anul 2006, când eram consilier judetean, am reusit sã obtinem un credit de la Ministerul Mediului dintr-un credit extern si astfel acest proiect a prins viatã. În acest timp, lucrãrile au început în orasele Vaslui, Bârlad, Negresti, mai putin în Husi, care datoritã Consiliului Local din perioada 2004-2008 a refuzat sã mai continuie aceastã asociere. Renuntând la acest proiect si beneficiind de lansarea unui program de reabilitare a sistemului de apã-canal pentru orase cu o populatie mai micã de 50.000 de locuitori, program lansat de Ministerul Mediului, prin Compania Nationalã de Investitii, conducerea primãriei Husi a luat studiul de fezabilitate si indicatorii tehnico-economici din proiectul comun cu celelalte municipii si a initiat un program de reabilitare a sistemului apã-canal pentru municipiul Husi. Acest program cuprinde reabilitarea statiei de captare, schimbarea conductei de la Prut pânã la statia de tratare, reabilitarea statiei de tratare, reabilitarea statiei de epurare si constructia a 2,8 km de retea de canalizare în oras si reabilitarea a 12,6 km de conductã apã. Proiectul are o valoare de 9 milioane de euro, iar cota noastrã de participare este de 2,7 milioane de euro. Cu acest proiect, nu putem satisface dorinta realã a cetãtenilor de a avea pe fiecare stradã apã si canalizare. În momentul în care am ajuns la primãrie, am aflat datele acestui proiect si analizând toate posibilitatile am ajuns la concluzia cã singura cale de a reusi ca Husul sã aibã retea de canalizare si apã pe toate strãzile este sã accesez amândouã proiectele. Am luat legãtura cu Consiliul Judetean, cu CNI-ul, cu Ministerul Mediului si singura cale pentru a putea fi accesate aceste programe era sã schimbãm indicatorii tehnici de la proiectul realizat cu Consiliul Judetean si celelalte consilii orãsenesti, indicatori tehnici care erau identici în ambele proiecte. Astfel, valoarea de 11 milioane de euro din proiectul cu Consiliul Judetean poate fi folositã numai pentru canalizare si conductã apã si toate strãzile Husului vor avea conductã de apã si canal. Dacã exista întelegere între administratia localã, Consiliul Judetean, deputati si Guvernul României aceste lucruri ar fi putut fi realizate din 2006, dar orgoliile personale ale unora au dus la o întârziere de 2 ani si la o situatie în care Husul cerea de douã ori bani pentru acelasi lucru. Am sesizat la timp aceste lucruri si am lãsat orgoliile politice deoparte si m-am asezat la masã, împreunã cu deputatul Dan Marian si domnul ministru David si presedintele CJ, Vasile Mihalachi, si am gãsit calea comunã de discutie, reusind sã separãm cele douã proiecte pentru a putea fi finantate. Cu ajutorul deputatului Dan Marian si a ministrului David, am reusit sã trec de faza CTE proiectul initiat prin CNI, urmând ca sãptãmâna aceasta sã obtinã si aprobarea interministerialã si sã înceapã proiectarea si executia. În sedinta Consiliului Local de sãptãmânã trecutã, am aprobat schimbarea indicatorilor tehnici din proiectul de asociere cu celelalte municipii, iar lunea trecutã, în sedinta Consiliului Judetean, a fost aprobatã hotãrârea Consiliului Local Husi, de schimbare a indicatorilor tehnici. Cu aceste douã hotãrâri, am fost la Ministerul Mediului, unde am depus materialele pentru ca aceastã schimbare a indicatorilor sã fie aprobatã de Guvern. Am vorbit cu domnul deputat Marian si cu domnul ministru David, care mi-au promis cã vor sustine acest material si sper ca lunea viitoare sã-mi fie aprobat si astfel sã pot începe lucrãrile de canalizare si aductiune cu apã în Husi.
Rep: Nu v-a fost greu sã cereti ajutorul deputatului Marian si ministrului David? Dumneavoastrã sunteti reprezentantul unui partid, dânsii fac parte din partidul aflat la putere...
Ioan Ciupilan: Nu mi-a fost greu sã cer ajutorul nimãnui, pentru cã, în final, sunt primarul Husului si nu reprezint numai membrii PSD sau membrii PNL, eu reprezint interesele tuturor locuitorilor. Ministrul David este membru în Guvernul României si senator de Vaslui, reprezintã interesele tuturor românilor, Dan Marian este deputat de Vaslui si reprezintã interesele tuturor vasluienilor, Vasile Mihalachi este presedinte de Consiliu Judetean si reprezintã interesele tuturor locuitorilor judetului. Problema este sã gãsesti dialog comun, asta este esential. În final, toatã lumea trebuie sã înteleagã cã orgoliile politice trebuie sã existe numai în campanie, dar în momentul în care intervin interesele comunitãtii trebuie sã facem front comun, sã rezolvãm aceste probleme. Si eu, si ceilalti trãim în aceastã comunitate. Vreau sã recunosc în fata locuitorilor Husului cã au fost alãturi de noi atât cei de la Consiliul Judetean, prin proiectul Aquavas, cât si ministrul David si deputatul Marian, pe proiectul CNI, prin modificarea unor date, ca aceste douã proiecte sã nu se suprapunã. Acestia au fost alãturi de mine, de Husi, pentru ca aceste proiecte sã prindã viatã si în doi ani sã fie duse la sfârsit. Atunci, Husul va termina pentru totdeauna cu tot ce înseamnã probleme la apã-canal. Odatã finalizate aceste douã proiecte Husul va face economie de aproximativ 10 miliarde de lei pe an, bani care sunt cheltuiti la ora actualã pentru reparatii si întretinerea retelei de apã-canal existente, bani care vor putea fi cheltuiti pentru a rezolva alte probleme ale orasului.
Reabilitare drum european
Rep: Care este povestea drumului european care traverseazã Husul si ce sanse sunt pentru a-l reface, cea mai mare dorintã a husenilor, de altfel?
Ioan Ciupilan: E ca un fãcut. La fiecare final sau început de mandat, dupã 4 ani, Husul se aflã în faza de licitatie pentru aceastã sosea si nimeni nu mai liciteazã. Acum patru ani de zile, a avut loc o licitatie, care s-a contestat. Era un proiect, era o sumã de bani alocatã de la Ministerul Transporturilor. Banii, din punctul meu de vedere, ar trebui sã fie si astãzi la Compania Nationalã de Drumuri, pentru cã nu am citit nicãieri sã fi fost o hotãrâre de Guvern care sã retragã aceastã sumã. La ora actualã, avem proiect, avem bani. Eu sper si sunt absolut convins cã documentele noastre, care au stat la baza transferului drumului, sunt corecte, iar lucrarea va prinde viatã. Am fost acum o sãptãmânã la compania de drumuri nationale împreunã cu deputatul Dan Marian si am depus toate documentele care lipseau, astfel sectorul de drum european E 581 care strãbate municipiul Husi, în lungime, de 7.2 km, a fost scos la licitatie pe data de 18 septembrie 2008. Valoarea proiectului este de 7 milioane RON si termenul de executie este de o lunã de zile. Proiectul contine turnarea covorului asfaltic de la intrarea în Husi si pânã la iesire. Proiectul nu contine reabilitarea trotuarelor si ridicarea gurilor de canal, de sãptãmâna viitoare vom începe ridicarea gurilor de canal si schimbarea conductei de apã pe acest tronson, pentru ca la sfârsitul lunii septembrie sã se înceapã asfaltarea. Pentru trotuare voi încerca o altã sursã de finantare si sper sã o obtin chiar de la Guvernul României. În aceste zile vom declansa în centrul orasului o altã investitie pe strada General Teleman, destinatã modernizarii si fluidizãrii traficului. Strada va cuprinde trei benzi de circulatie, iar în spatele finantelor, lângã blocurile N1 si N2, se va amenaja o parcare de aproximativ 100 de locuri.
Soseaua de centurã
Rep: Domnule primar, soseaua de centurã este un mai vechi vis al husenilor. A fost si parte din programul dvs. electoral. Îl veti mai duce la îndeplinire?
Ioan Ciupilan: Dupã cum stiti, husenii au nevoie de aceastã sosea, multe case se distrug din cauza traficului greu prin oras. Asa cum am promis, am sustinut acest proiect, al unei sosele de centurã care sã devieze traficul greu din oras, cãtre si dinspre Vama Albita. Am fost la Ministerul Transporturilor, unde am fost ascultati si avem o promisiune cã, în maxim 2-3 ani, vor începe efectiv lucrãrile pentru aceastã sosea. Soseaua de centura a fost introdusã pe un program sectorial de reabilitare a tronsonului de Drum European Tecuci - Albita, lucrãri care vor începe în maxim 2 ani. Asta nu înseamnã cã eu voi sta linistit cu aceastã promisiune si nu voi urmãri în continuare derularea proiectului. Atât Guvernul României, cât si Uniunea Europeanã ar trebui sã se implice mai mult în ajutorarea Husului, tinând cont cã suntem primul oras de la granita cu R. Moldova si traficul de camioane este mare, aproximativ 2-300 pe zi. Trebuie sã eliminãm traficul camioanelor din oras si husenii sã se simtã în sigurantã, eliminând poluarea atmosferei cât si poluarea sonorã.
DAN MARIAN
Rep: Dan Marian este un politician care s-a retras acasã, în Husi, dupã patru ani de “haiducie” prin judet. Este un om politic care a anuntat cã vrea sã candideze pentru colegiul Husi, la Camera Deputatilor, sã facã mai multe pentru oamenii de aici. Am dori sã stim ce proiecte are în derulare si cum interactioneazã eforturile sale cu autoritatea localã, cea care finalizeazã orice finantare pe care o poate aduce politicianul Dan Marian. La urma-urmei, un deputat trebuie si poate sã facã lobby pe lângã autoritãtile centrale, pentru comunitatea în care trãieste si sã aducã fonduri pentru primãrie, cea care implementeazã proiectele.
Dan Marian: Husul, pânã la sfârsitul anului, se va schimba radical. Se va schimba modul în care politicienii vor rãspunde în fata alegãtorilor. Trecem de la un sistem de vot pe liste, care nu promova decât oameni politici care erau aserviti unui partid, la unul democratic. Nu stiu dacã exagerez cu un astfel de cuvânt, dar si eu, de multe ori, am fost nevoit sã iau decizii conforme cu decizia partidului, pentru cã întotdeauna ti se spunea “Ai candidat pe listele unui partid, prin urmare trebuie sã votezi sau sã faci ceea ce-ti spune acel partid”. În general, este un principiu corect, dar sunt cazuri în care trebuie sã depãsesti ceea ce-ti cere un partid si sã faci ceea ce-ti cere propria constiintã sau ceea ce este bine pentru alegãtorii din zona în care trãiesti si locuiesti. Eu nu spun acum cã Partidul National Liberal a luat decizii gresite si noi am fost nevoiti sã votãm ca atare. Nu. Am generalizat, pentru a scoate în evidentã faptul cã în noul sistem electoral, prin care parlamentarii vor fi alesi prin vot uninominal si într-un colegiu care, din punct de vedere geografic, este mult mai mic decât un judet, cum era pânã acum, responsabilitãtile vor fi doar aparent mai mici. În schimb, nu-ti vei mai putea permite sã-ti încalci promisiunile fãcute cetãtenilor.
Rep: Sunteti acasã, acum, iar rolul unui politician este de a interactiona cu autoritãtile locale, cu primarul si Consiliul Local. În ce mod se petrec aceste lucruri?
Dan Marian: Foarte multi oameni politici si-au motivat activitatea în Parlament prin aceea cã “Dom’le, eu sunt fãcut sã dau legi. Votez legi si analizez legi, în Parlament”. E drept, Constitutia ar justifica o oarecare apreciere a unui parlamentar, din acest unghi. Experienta mea din ultimii patru ani îmi aratã cã cetãteanul doreste de la un parlamentar sã-i rezolve problemele, de multe ori chiar mãrunte. Aceste probleme mãrunte sunt greu de cuantificat. Un cetãtean ar putea spune cã problema sa mãruntã este piata agroalimentarã, în timp ce un cetãtean ar putea spune cã problema lui mãruntã e sã i se mãture în fata casei. Toate sunt problemele urbei, ale comunitãtii. Revenind la Husi, avem în lucru un proiect important, la care lucrãm încã de când a fost ales primar dl. Ciupilan. Vorbim aici de reabilitarea soselei care traverseazã municipiul Husi si pentru care avem solutia si sursa de finantare. În curând, se va desemna si constructorul. Tinând cont de faptul cã timpul ne preseazã, avem în comun un proiect legat de reabilitarea sistemului apã-canal, modernizarea si extinderea retelei.
Piata agroalimentarã
Rep: Cum priveste huseanul Dan Marian modul în care se prezintã piata agroalimentarã a municipiului si proiectele de modernizare?
Dan Marian: Eu cred cã este, într-adevãr, o problemã prioritarã, pe care trebuie s-o rezolve atât primarul municipiului Husi, cât si cei care au fost alesi în functia de consilier local. Pe lângã ei, trebuie sã regãsim si parlamentarii care, într-o oarecare mãsurã, sunt legati de acest oras. E importantã aceastã piatã agroalimentarã, pentru cã Husul are o traditie. Are producãtori agricoli si este firesc sã existe un mediu în care acesti producãtori sã-si desfacã produsele agroalimentare. În urmã cu câtiva ani, un om de afaceri din oras a venit la primarul din acea vreme si i-a propus un parteneriat public-privat. Primãria punea la dispozitie acel spatiu, acel teren, iar firma respectivã se obliga sã investeascã 1,5 milioane de euro, pentru a o moderniza, a o aduce la standarde europene, normale. Nu se poate ca, în anul 2008, sã asistãm la situatii în care producãtorii locali, cei din zona Husi, îsi vând produsele în conditii neprielnice, insalubre, în ploaie, viscol, furtunã. Piata agroalimentarã este necesarã pentru toatã populatia Husului, care poate beneficia de produse proaspete. De multe ori, oamenii de aici sunt nevoiti sã meargã în supermarketuri, ce vând produse care nu întotdeauna sunt cele mai proaspete. Dupã pãrerea mea, modernizarea pietii agroalimentare trebuie fãcutã în paralel cu modernizarea infrastructurii rutiere. Asa cum spune dl. primar Ciupilan, constructia unei parcãri subterane rezolvã una dintre marile probleme ale celor care vin sã cumpere sau sã vândã. Pe lângã parcarea subteranã, trebuie modernizat si fluidizat traficul pe strãzile din jur. Ca sã închid ideea, omul de afaceri respectiv a fost refuzat datoritã faptului cã, asa cum o stie si dl. primar, grupul de persoane care forma majoritatea Consiliului Local nu a înteles care e, de fapt, prioritatea husenilor. Prioritatea husenilor nu reprezenta, în niciun caz, prioritatea lor personalã. Ei au avut convingerea, la momentul respectiv, cã blocarea investitiei de modernizare a pietii va favoriza aparitia în municipiul Husi a unor supermarketuri. La acel moment, grupul de consilieri, în care erau oameni din mai multe partide, probabil au privit aspectul imobiliar ca fiind mult mai interesant pentru ei, ca persoane private, decât interesul general. De asta, au refuzat acel proiect. Cred cã una dintre solutii pentru modernizarea pietii din Husi, în lipsa unor surse de finantare europene o reprezintã un parteneriat public-privat. Copilãria mea s-a petrecut în zona acestei piete. Eu am locuit în strada Stefan cel Mare, în casa bunicilor mei. Am locuit multi ani acolo, dupã care ne-am mutat la primele blocuri construite în zona pietii. Am locuit peste 10 ani în zona pietii. Cunosc cum arãta piata, stiu cum nebunia comunismului a dãrâmat locuri de neuitat si as vrea ca, acum, sã modernizãm aceastã zonã.
Reabilitare apã-canal
Rep: Nu v-a fost greu sã-l ajutati pe primarul Ciupilan? Nu v-a fost teamã cã, prin asta, îi veti creste capitalul politic?
Dan Marian: Am fãcut-o cu cea mai mare plãcere. Nu m-am gândit nicio clipã la ceea ce mi-ati spus, ci m-am gândit la nevoile locuitorilor Husului. Trebuie sã ne gândim cã sunt zeci de mii de locuitori care locuiesc în alte zone ale orasului si care nu beneficiazã nici de apã, nici de canalizare. Unii nici nu pot spune cã locuiesc într-un municipiu, mai degrabã ar putea spune cã locuiesc la tarã. Sigur, istoria acestui proiect Aquavas este veche. Ceea ce le este teamã unor politicieni care cunosc foarte bine acest subiect sã spunã public este cã a prins viatã la sfârsitul anului 2005, atunci când Guvernul României a fãcut o analizã pe proiectele care nu au mai prins finantare pe ISPA. Erau 30 sau 40 de proiecte în aceastã situatie. Atunci, a intrat în joc rolul pe care trebuie sã-l joace orice parlamentar care-si iubeste într-adevãr locurile de unde a plecat. Lobby puternic pe lângã Guvernul României, sã prindã proiectul judetului tãu, pentru a-l trece pe lista proiectelor finantate. Asta am si fãcut. La vremea respectivã, împreunã cu ministrul Cristian David, am gãsit argumentele pentru care Guvernul României sã introducã între cele 13 proiecte aprobate la finantare, si proiectul Aquavas. Sursa de finantare a fost un credit guvernamental, luat de la BERD, în valoare de 1.140 miliarde de euro, prin care s-au finantat 13 proiecte din toatã România. Unul dintre acestea este si proiectul Aquavas, în valoare de 57 milioane de euro. Eu sunt multumit pentru cã am reusit sã fac acest lucru, împreunã cu ministrul Cristian David. Nu am nicio retinere în a spune cã sunt mândru cã fac parte dintr-un partid si sustin un Guvern care a dat 57 milioane de euro judetului Vaslui. Parte din acesti bani, 11 milioane de euro, vor reveni municipiului Husi. Pânã aici, a fost istorie. Vom vorbi acum ce este de fãcut.
Reabilitare drum european
Rep: E adevãrat cã ati fost alãturi de primarul Husului la Compania Nationalã de Investitii?
Dan Marian: De când dl. Cristian David a intrat în fruntea MIRA, am fost cu trei proiecte la domnia-sa. Am fãcut lobby, pentru ca proiectele respective sã fie aprobate. Unul este legat de soseaua de centurã a Bârladului, al doilea - soseaua de centurã a Husului, al treilea - reabilitarea drumului european ce tranziteazã municipiul Husi. Ceea ce noi am fãcut pânã acum se datoreazã deschiderii gãsite la Guvern si datoritã faptului cã dl. primar Ciupilan a pus la dispozitie documentele lipsã la acest proiect. Compania Nationalã de Drumuri nu poate interveni pe un drum care nu-i apartine si erau neclaritãti în procesul verbal de predare-primire a acestui drum european. Imediat, primarul s-a urcat cu mine în masinã, am mers la Iasi, am vorbit cu d-na director Tiron, documentele necesare au fost duse la Companie, s-a demarat procedura de licitatie, iar sursa de finantare este asiguratã de Ministerul Transporturilor. În câteva sãptãmâni, va demara licitatia pentru reabilitarea acestei sosele, dacã nu cumva, Doamne-fereste!, intrãm într-un joc al contestatiilor care poate sã ne ducã înapoi în timp, în 2004, când tot din acelasi motiv nu s-a mai reabilitat acest drum.
Soseaua de centurã
Rep: S-a tot vorbit de rolul pe care-l jucati în implementarea proiectului soselei de centurã a Husiului. Ce sanse sunt ca acest proiect extrem de ambitios sã devinã realitate?
Dan Marian: Ceea ce am reusit sã smulgem, cu titlu de promisiune, si eu cred cã va deveni o certitudine într-un timp foarte scurt este cã, pentru soseaua de centurã, sursa de finantare va fi Programul Operational Sectorial, axa prioritarã transporturi. Institutia care se va ocupa de constructia soselei de centurã va fi Ministerul Transporturilor. Lucrul acesta l-am obtinut de la responsabilii Companiei Nationale de Drumuri si de la dl. ministru Cristian David. Va fi o surprizã pentru huseni, ca în câtiva ani centura Husului sã fie gata înaintea soselei de centurã a Bârladului. În 2-3 ani, va începe constructia culoarului pan-european, care tranziteazã judetul Vaslui pe traseul Albita-Husi-Crasna-Bârlad si asa cum stim cu totii constructia culoarului pan-european va începe dinspre Albita spre Bucuresti. Lucrarea va trebui sã se desfãsoare în paralel cu constructia soselei de centurã. În câtiva ani zona Husului va cunoaste o dezvoltare, pentru unii, inimaginabilã din punct de vedere al infrastructurii rutiere si, prin acest lucru, se va da frâu liber investitiilor private. Întotdeauna, o axã rutierã modernã genereazã investitii în apropierea ei. Vã mai spun un lucru foarte important: din momentul în care primar a fost ales dl. Ciupilan, proiectele sale sunt proiectele prioritare ale husenilor. Prin urmare este responsabilitatea oricãrei personalitãti politice care doreste sã ajungã parlamentar în colegiul uninominal Husi sã preia ca fiind prioritare si pentru el proiectele primarului si ale husenilor. Tocmai din cauza aceasta, eu am înteles foarte bine cã nu conteazã apartenenta politicã, ci conteazã foarte mult modul de lucru între oamenii politici, care reprezintã anumite institutii la anumite nivele.
CE AU PROMIS SI AU FÃCUT
Dacã, acum opt ani de zile, promiteam husenilor cã vor avea gaz metan, iar unii dintre ei spuneau cã visãm, dupã patru ani de zile de consilier local am reusit sã aducem gazul la poarta Husului. A fost cea mai mare investitie care s-a derulat în Husi si cea mai mare realizare a mea. La acest plan de investitii, cât timp am fost consilier local, as adãuga si blocurile ANL, care au fãcut fericite atât de multe familii tinere din Husi. Acele promisiuni fãcute în campania electoralã, vor deveni realitãti în urmãtorii patru ani. Toamna aceasta, excavatoarele vor începe sã lucreze la lucrarea de reabilitare apã-canal în tot municipiul, iar repartitoarele de asfalt vor începe sã împrãstie asfalt pe drumul european pe 7,2 km”
În momentul în care am preluat mandatul de deputat, am vrut sã realizez ceva pentru Husi. Am considerat cã cel mai important obiectiv este Spitalul Municipal. În cei 4 ani de mandat, spitalul este aproape gata, am adus peste 150 de miliarde de lei si se aflã în fazã finalã de constructie. Nu este întâmplãtor cã am lucrat la acest proiect împreunã cu d-na director, care este sora d-lui primar Ioan Ciupilan. Nu era suficient lobby-ul fãcut pe lângã ministrul Sãnãtãtii, dacã nu era un manager bãtãios, ca d-na Lucia Rotaru-Ciupilan. Fãrã sã supãr pe cineva, trebuie spus cã Husului îi lipseau si cadre medicale competente. Faptul cã director medical la Spital este un tânãr chirurg, Nelu Tãtaru, mi se datoreazã si mie. Am reusit sã introduc în sistemul de management al spitalului un medic care s-a dovedit a fi un bun profesionist.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu